Halloween e, azi, o sărbătoare fără explicații și sens. Din vechime, poate mai bine de 2000 de ani, a rămas numai numele. Restul s-a șters și a trecut într-o distracție înfiorată de un micro-satanism jucăuș. În zilele premergătoare lui 31 octombrie, toată lumea până la 20 și ceva de ani se așază în intersecția stilistică în care se întâlnesc mitologia macabră, rock-ul modern, maniera gotică și comerțul. Costume încărcate de aluzii mortuar-satanice, focuri de artificii, bostani electrici sau purtători de lumînări se cumpără în cantități planteare, asigurate de o industrie uriașă. În Statele Unite, 25% din dulciurile vîndute într-un an se duc în preajma Halloween-ului. Bilanțul american al afacerii Halloween trece de 10 miliarde de dolari anual. Părinți cu o amintire vagă despre mersul de Halloween își învață copiii să se ducă la ușile caselor vecine și să spună dintr-o suflare:„Trick or treat!”. ”Ne dați sau vă păcălim!. Bineînțeles, copiii primesc dulciuri și pleacă spre casa următoare. Ar trebui să fie vorba numai de acele case în care gazdele au așezat în prag sau în fereastră un bostan scobit, cu o lumânare aprinsă înăuntru. Acest amănunt odată important a fost uitat cu timpul și, astăzi, nici gazdele nu se mai obosesc să scobească bostani, nici copiii nu mai caută anume casele cu bostani la vedere.
Dealtfel, aproape toate amănuntele și rosturile de Halloween au fost uitate cu timpul. Rămâne deoar prilejul de joc și exchibiție carnavalescă, amândouă bine alimentate de recuzita vîndută în aproape orice magazin. Halloween anunță viitorul nu foarte îndepărtat al Crăciunului: o sărbătoare fără altă încărcătură în afara bunăvoinței și benchetuirii. Halloween e, deja, un ritual religios scobit de conținut ca dovleacul din centrul sărbătorii. Iar dacă asta anunță curentul care lucrează și la anonimizarea festivă a Crăciunului, nu e tocmai de mirare. Deși uitate, legăturile sunt străvechi. Halloween a reapărut după secole de absență în care ritul creștin l-a scos din joc.
Povestea începe înainte de era creștină în lumea celtică a Irlandei. O sărbătoare pe care triburile celtice o numeau Samhain (pronunțat Sa-uen) marca sfîrșitul anului fertil și a recoltei și începutul iernii și al timpului fără roade. Sărbătoarea marca momentul incert și primejdios în care bareirele între lumea celor vii și lumea morților se retrag. Focurile rugurilor și costumele încărcate de simboluri demonice aveau menirea să țină deoparte spiritele bântuind prin tot locul. Dovleacul a apărut tîrziu în ceremonie, purtat de legenda irlandeză a lui Stingy Jack - un fermier care a încercat să păcălească Diavolul și a fost pedepsit să rătăcească prin lume purtând o lumânare într-un dovleac. De aici, formula ”Treat or trick!”, așa cum e ea folosită și astăzi.
Darurile dulci împărțite copiilor sunt, sigur, o practică adusă de tradiția creștină care spune că săracii miluiți se vor ruga pentru sufletele morților.
Sărbătoarea a rămas vie și populară până prin secolul VIII, cînd doi Papi, Grigore al III-lea și Grigore al IV-lea, au reordonat abil calendarul sărbătorilor religioase creștine. Mutând Ziua Sfinților din mai în noiembrie, papalitatea a acoperit Samhain și l-a făcut făcut uitat sub grandoarea riturilor creștine. Samhain a devenit sărbătoarea din Ziua Sfinților. Plecând de la Halig forma din Engleza Veche care a dat Hallow (sfînt) s-a ajuns la All Hallows Evening,apoi la All Hallow’s Even și de aici la Halloween - cuvîntul pe care îl folosim astăzi.
Până în secolul XIX, Halloween a rămas o amintire firavă. Ce a mai stăruit din fosta sărbătoare celtică a fost dus în America și reînviat acolo de imigranți irlandezi. Treptat, ciudatul și atrăgătorul obicei irlandez s-a răspândit și a devenit tot mai popular și comercial. Halloween s-a reîntors în Irlanda și Marea Britanie abia în ’80, după care a urcat treptele modernității și a devenit eveniment pop - o zi tot mai bogată în calendarul pretextelor de distracție și consum.
Moara de convertit și reconvertit tradiții macină mai departe.