Din sumarul ediţiei:
Primele ședințe de la începutul epidemiei a grupurilor de experți de la Chişinău și Tiraspol au avut loc în regim on-line. În stânga Nistrului sunt relaxate măsurile de carantină, regiunea menține însă închisă frontiera administrativă. Tiraspolul pregătește o amnistie a deținuților, prima după cinci ani. Și societatea civilă din Ucraina se opune creării unui grup comun de lucru cu reprezentanții teritoriilor separatiste din Donbas, spunând că acest model va duce la „transnistrizarea” de către Rusia a conflictului din estul Ucrainei.
***
Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Primele ședințe de la începutul epidemiei a grupurilor de experți de la Chişinău și Tiraspol au avut loc vineri în regim on-line, fiind discutate problemele respectării drepturilor omului și cele din domeniul vamal. Tiraspolul s-a plâns că autoritățile moldovene ar fi încetinit și blocat de-vamarea și importul în regiunea separatistă a anumitor produse în perioada epidemiei, inclusiv a celor cu destinație medicală. Asta, în timp ce Chişinăul spune că toate procedurile au respectat normele legale, mai mult, în primele patru luni ale anului în regiunea transnistreană au fost importate medicamente în valoare de 6,5 milioane de euro, ceea ce, potrivit unui comunicat al Biroului pentru reintegrare, „dezminte orice speculație privind crearea unor dificultăți artificiale”.
În ceea ce privește drepturile omului, Chişinăul a reproșat Tiraspolului că nu permite medicilor care locuiesc în regiune să vină în fiecare zi la locul lor de muncă în localitățile subordonate Chişinăului. În replică, responsabilii de la Tiraspol au spus că circulația medicilor ar spori riscul îmbolnăvirii cu Covid-19, citez, „lucru demonstrat de îmbolnăvirea în masă a medicilor români veniți în Republica Moldova”, dar și de „statistica negativă a contaminărilor în rândul lucrătorilor medicali din sistemul de sănătate moldovenesc”, așa cum scrie într-un comunicat al departamentului de externe de la Tiraspol.
În contextul respectării drepturilor omului, Chişinăul insistă și asupra ridicării celor 18 posturi de control la linia administrativă a regiunii separatiste instalate de Tiraspol la începutul epidemiei, asupra accesului fermierilor la terenurile proprii și circulației libere a angajaților școlilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană.
Șeful Agenției naționale de sănătate publică, Nicolae Furtună, a spus că sărbătoarea Paștele Blajinilor, amânată de preoți din aprilie până la începutul lunii iunie, ar putea fi anulată cu totul anul acesta. Vorbind vineri la o conferință de presă, Furtună a observat că rata infectării cu coronavirus se menține încă ridicată, iar adunarea oamenilor în cimitire de „Blajini” ar fi riscantă. Republica Moldova avea duminică 6994 cazuri confirmate de COVID-19 și 250 de decese.
Deputații din Parlamentul Republicii Moldova se vor izola la domiciliu după ce unul dintre ei, Eugeniu Nichiforiuc (PD), a fost confirmat joi pozitiv cu COVID-19. Vor testați toți deputații și angajații parlamentului.
Un oficial american de rang înalt este citat de Interfax cu declarația că Rusia dorește să împiedice Ucraina, Georgia și Moldova să intre în NATO, și folosește în acest scop ocuparea unor teritorii ale acelor țări. Reprezentantul special american pentru Ucraina, Kurt Volker, a spus că „țările din NATO au rezerve să primească (în alianță) o țară unde Rusia ocupă o parte din teritoriu”, pentru că articolul 5 din tratatul alianței obligă membrii să vină în ajutorul unuia dintre ei dacă este victima agresiunii militare, ceea ce „ar implica un conflict cu Rusia”. Volker a făcut remarca la un forum de securitate ținut la Kiev. El a spus că Moldova, Georgia și Ucraina, ca să intre totuși în NATO, ar trebui să încheie un pact cu alianța care să precizeze că articolul 5 nu se aplică în cazul conflictelor lor înghețate.
Un avion militar de transport al Statelor Unite a aterizat la Moscova cu un lot de ventilatoare medicale pentru pacienții de COVID-19. Ministerul rus de externe a spus că așteaptă un nou lot de ventilatoare americane săptămâna viitoare. Ca număr de contaminări cu noul coronavirus, Rusia este a treia cea mai afectată țară a lumii, după Statele Unite și Brazilia. În aprilie, când New York-ul era epicentrul global al epidemiei, Rusia a trimis și ea ventilatoare, Statele Unite precizând că le-au plătit. SUA a anunțat însă că nu va folosi acest lot, după ce două astfel de ventilatoare de producție rusească au luat foc la Moscova și Sankt-Petersburg, iar mai mulți pacienți au murit.
Organizația Mondială a Sănătății spune că America de Sud este acum epicentrul pandemiei de coronavirus, după ce Brazilia a confirmat un număr tot mai mare de cazuri de infectare. Vineri, Brazilia avea peste 330 de mii de infecții confirmate. Între timp, China a spus, vineri, că nu a mai înregistrat niciun caz nou de infectare, pentru prima dată de când infecția a fost depistată în orașul Wuhan din centrul țării, în decembrie anul trecut.
***
Regiunea transnistreană continuă să ridice treptat restricțiile impuse pentru combaterea epidemiei de coronavirus. Relaxarea se referă la activitățile din interiorul regiunii, în continuare oameni de rând nu au voie să plece din regiune fără a prezenta motive întemeiate sau să intre fără a sta 14 zile în izolare. În stânga Nistrului starea de urgență a fost prelungită până pe 1 iunie.
Numărul de îmbolnăviri a fost și săptămâna trecută destul de ridicat – au fost înregistrate 86 de cazuri noi, numărul total ajungând la 879 de îmbolnăviri, iar 35 de persoane au decedat.
Joi, 21 mai, s-au redeschis centrele comerciale, piețele de materiale de construcție și magazinele din piețe.
De luni, 25 mai, se redeschid notariatele, agențiile imobiliare și alte oficii comerciale. De marți, se deschid secțiile de documentare a populației și de evidență a mașinilor.
Transportul public este în continuare în mare parte oprit, însă săptămâna aceasta la Tiraspol și Bender ar putea fi puse pe linie câteva troleibuze, dar numai pentru personalul medical.
Administrația regiunii a semnalat faptul că cel mai mare număr de îmbolnăviri este în localitățile rurale și a dat indicații autorităților locale să ia măsuri.
Iar de marțea trecută a fost practic deblocat sectorul de nord al orașului Bender, care a fost izolat de la mijlocul lunii martie din cauza carantinei. Drumul către acest sector trece prin localitatea Varnița, subordonată Chişinăului. Astfel, administrația separatistă consideră că locuitorii sectorului nord, atunci când merg acasă din centrul orașului, de fapt ies din Transnistria și intră în Republica Moldova, după care, ca să ajungă acasă, trebuie să treacă controlul de pașapoarte la punctul de control transnistrean de la așa-numita frontieră. Iar pe perioada carantinei administrația a blocat orice posibilitate de circulație pe acest drum, ținând astfel oamenii timp de două luni izolați în sectorul lor de oraș.
De marți cei care au mașini au putut să iasă din sectorul de nord al Benderului. Pe sens invers deocamdată pot merge către acest sector doar cei care au viza de reședință acolo, iar în mașină trebuie să afle doar membrii unei familii.
Cu o săptămână mai devreme a fost permisă circulația unui autocar care face patru curse pe zi – două spre centrul orașului Bender și două înapoi către sectorul nord. Dar numărul de pasageri într-un autocar nu poate depăși 30 de persoane.
Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu un locuitor al acestui sector izolat al Benderului, Andrei. Acesta a povestit ce a însemnat pentru el și pentru prietenii lui această carantină totală de două luni, cum i-a schimbat viața, ce i-a lipsit și ce atmosferă este acum la punctul de trecere a așa-numitei frontiere.
Andrei: „Ce a lipsit mult în carantină a fost libertatea de circulație. Era bine să ne fi permis să mergem unde aveam nevoie. Pentru că noi eram închiși din toate părțile, într-un spațiu de un kilometru pe un kilometru.
Europa Liberă: Acum restricția de ieșire din sector a fost ridicată. Ați încercat să ieșiți din sectorul de nord al Benderului? Ce se întâmplă la așa-numitul punct de trecere a frontierei?
Andrei: „Dacă sincer, era destul de mult haos acolo, pentru că ei singuri nu știu ce legi au acum. Când mergi a doua oară și se cer niște taloane, a treia oară ți se dau niște taloane, iar cei de la vama nu înțeleg pentru ce le arătăm aceste taloane… Impresia este că ei încă singuri nu s-au lămurit ce să facă cu toate astea. Eu am mers cu transport personal, am ieșit de două ori și nu am avut aventuri. Cu autocarul nici nu m-am gândit să merg pentru că este incomod – este departe și ia mult timp. Noi am luptat într-un fel pentru dreptul nostru de a putea ieși din sector cu transportul nostru personal – au fost un fel de adunări aici, chiar un fel de mitinguri în care au cerut asta. Atunci când am mers către centrul orașului nu mi s-a spus nimic, iar la întoarcere am fost întrebat dacă știu că circulația este permisă doar între ora 6.00 dimineața și 22.00 seara.”
Europa Liberă: Ce au așteptat cel mai mult oamenii care locuiau în sectorul nord?
Am început să mă simt mai confortabil, pentru că știu că voi putea ieși din sector în orice moment…
Andrei: „Cunosc în sectorul nostru mulți taximetriști, ei își făceau griji mari în legătură cu serviciul lor. În mare parte, toată lumea vroia să iasă la lucru și să poată să facă asta cu transportul lor personal, nu cu autobuzul, pentru că graficul de circulație al acestuia nu convine multora. Și, dacă este s-o spun sincer, primul lucru pe care l-am făcut a fost să merg la magazinul Kvint să-mi iau alcool bun, de calitate. Pentru că ceea ce se vinde la noi aici nu este foarte calitativ, iar prețurile au crescut foarte mult. Evident că atunci când ceva este interzis, îți dorești cel mai mult să faci anume acel lucru. Așa e și cu circulația asta. De când s-a redeschis chiar dacă nu am mers foarte des, totuși am început să mă simt mai confortabil, pentru că știu că dacă voi avea nevoie de ceva voi putea ieși din sector în orice moment. Acesta este lucrul pe care l-am dorit cel mai mult în aceste luni cât am stat aici, în sectorul nord, în carantină.”
***
Administrația de la Tiraspol și-a propus să elaboreze și să adopte până pe 1 iunie o decizie de amnistiere. Închisorile sunt considerate printre cele mai periculoase potențiale focare de infectare cu coronavirus, având în vedere caracterul închis al acestor instituții și condițiile sanitare și medicale precare. Problema condițiilor de detenție a fost recunoscută ca fiind gravă inclusiv în rapoartele internaționale. În închisorile din regiunea transnistreană erau acum câțiva ani în jur de 2000 de deținuți, în ultimii ani însă cifrele privind populația din închisori au fost secretizate de Tiraspol. Potrivit unor rapoarte din anii trecuți, în celulele supraaglomerate unui deținut îi revine nu mai mult de 2,5 metri.
Acum două săptămâni penitenciarelor din stânga Nistrului au fost distribuite 1500 de teste pentru depistarea coronaviruvului, dar oficial nu au fost anunțate cazuri de îmbolnăvire.
Proiectul elaborat de legislativul regiunii prevede amnistierea participanților la conflicte armate, a invalizilor, a femeilor însărcinate sau a celor cu mulți copii, a persoanelor de peste 55 de ani și a celor condamnați cu suspendare sau aflați în proces de judecare. „Pot spera la o amnistiere cei care au caracteristici pozitive, care au compensat prejudiciul adus și și-au conștientizat și își regretă vina”, a spus șefa comitetului juridic din Sovietul suprem de la Tiraspol, Galina Antiufeeva. Nicio sursă nu precizează numărul estimativ al deținuților care vor fi puși în libertate.
În regiunea transnistreană s-au făcut până acum 11 amnistii, ultima fiind acum cinci ani – atunci deținuții au fost puși în libertate cu ocazia aniversării a 70 de ani de la încheierea războiului numit în URSS pentru apărarea patriei.
Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba oamenii întâlniți ce cred despre ideea de amnistiere a deținuților în perioada epidemiei.
Vox:
Nici măcar nu sunt tratați acolo, pur și simplu li se dau niște pastile expirate, de pe vremea URSS-ului
- Ați citit condițiile de amnistiere? Femeile însărcinate, luptătorii în Afganistan, lichidatorii de la Cerbobîl – cred că se adună maxim cinci oameni. Nu va fi o amnistiere „de aur”, când sunt deschise porțile închisorilor să iasă toți. În închisori înflorește tuberculoza, ei nici măcar nu sunt tratați acolo, pur și simplu li se dau niște pastile expirate, de pe vremea URSS-ului încă… Acolo oamenii s-au îmbolnăvit întotdeauna, au fost și cazuri letale și nimeni niciodată nu vorbește despre asta. Pentru că la noi așa e mentalitatea – că acolo nu sunt oameni, sunt pușcăriași…
- Nu, nu trebuie să facă asta. Pentru că pot fi consecințe, în plus acum e coronavirus, ei pot fi un factor suplimentar de contaminare.
- Sunt departe de toate astea, nu mă pricep, nu sunt jurist. Dar cred că dacă statul nostru și cei care sunt sus așa au decis, înseamnă că așa este corect.
- Eu cred că trebuie de așteptat. Eu nu cred că există crime minore, dacă omul stă la închisoare, înseamnă că e pe merit. Și eu cred că acum nu este momentul potrivit.
- Eu nu sunt de acord, pentru că, chiar dacă este vorba despre un furt minor de exemplu, acest lucru oricum are consecințe și nu cred că acești oameni se vor corecta. Amnistierea poate genera un val de criminalitate. Așa că nu cred că este o idee bună.
- Eu cred că dacă omul s-a corectat și se poartă bine și nu a fost condamnat pentru fapte grave, cum ar fi omor sau viol, atunci sigur că pot fi puși în libertate. Pentru că în cazuri grave nu prea se dă amnistiere nicăieri în lume, dar dacă omul a furat o legătură de ridiche, atunci poate fi eliberat.
***
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a reafirmat disponibilitatea de a negocia direct cu omologul său rus Vladimir Putin soluţionarea conflictului separatist din estul Ucrainei, dar fără a renunţa la formatul de negocieri „Normandia”, din care fac parte Germania, Franţa, Ucraina şi Rusia.
„Voi lupta până la capăt pentru procesul de la Minsk pentru că sancţiunile împotriva Rusiei sunt legate de (acordurile de la) Minsk. Şi ştiţi foarte bine că nu numai Rusia doreşte ridicarea lor, ci şi multe ţări europene care – din câte înţeleg – suportă pierderi financiare din cauza acestor sancţiuni”, a adăugat Zelenski, la conferința de presă de miercuri de la Kiev, marcând primul său an de președinție.
Acordurile de pace de la Minsk, semnate în 2015, au pus bazele unei reglementări politice a conflictului din estul Ucrainei, însă progresele înregistrate de atunci au fost mici și anevoioase. Conflictul, izbucnit în 2014 după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea, s-a soldat până acum cu aproximativ 13.000 de morţi.
În Ucraina în ultimele luni se discută aprins un protocol semnat pe 11 martie 2020 la ședința Grupului de contact tripartit, protocol care prevede crearea unui grup de lucru din reprezentanți ai societății civile – câte 10 din partea Kievului și din partea regiunilor separatiste. Documentul a generat un val de revoltă și critici în societatea ucraineană și crearea grupului de lucru, care trebuia să fie formalizată pe 25 martie, pare să fie blocată în acest moment. Criticii ucraineni ai documentului au semnalat că o astfel de abordare va permite Rusiei să pretindă că și conflictul din Donbas este unul în care Kievul și regiunile separatiste au un statut de părți egale, așa cum s-a întâmplat și în cazul conflictului transnistrean.
În una din luările de poziție, Congresului mondial al ucrainenilor, o organizație a diasporei, declara, de exemplu, că un consimțământ al Ucrainei pentru tratative directe cu liderii organizațiilor teroriste din Donbas, controlate de Rusia, „va legitima ocupația rusă a zonei respective și va avea consecințe imprevizibile pentru suveranitatea Ucrainei și păstrarea sancțiunilor internaționale impuse Rusiei”.
Expertul ucrainean Mihailo Samus, din cadrul Centrului de studii privind armata, conversia și dezarmarea de la Kiev, spune (într-un interviu realizat de Lina Grâu) că societatea din Ucraina este conștientă că Rusia încearcă să realizeze în estul țării scenariul deja testat în Republica Moldova, în conflictul transnistrean.
În Donbas, Rusia în calitate de ocupant este obligată inclusiv să gestioneze situația cu coronavirusul…
Mihailo Samus: „Situația de la noi e diferită de cea din regiunea transnistreană. Conflictul dintre Rusia și Ucraina nu este unul înghețat, este unul chiar foarte fierbinte, vineri de exemplu au murit doi militari ucraineni și șapte au fost răniți, luptele au loc în continuu. Semnarea Acordurilor de la Minsk nu a dus la niciun rezultat – până în prezent nu a fost îndeplinit nici măcar primul punct, care prevede încetarea focului. Deci, ceea ce a fost semnat în septembrie 2014 nici până în prezent nu a început să se pună în aplicare. Și acest lucru se întâmplă, evident, pentru că Ucraina nu acceptă algoritmul prestabilit de Rusia, prin care Ucraina trebuie mai întâi să-și schimbe constituția și legislația și abia apoi Rusia va începe să transmită Ucrainei controlul asupra frontierelor și își va retrage armată.
În plus, la Minsk Ucraina a semnat o variantă în care Rusia în general nu este amintită, motiv pentru care societatea ucraineană nu a acceptat acest document. Iată de ce atunci când puterea încearcă să implementeze Acordurile de la Minsk, acest lucru generează o reacția imediată și nici președintele Poroșenko, nici președintele Zelenski nu au reușit să convingă societatea ucraineană că acest document are dreptul să fie pus în aplicare.”
Europa Liberă: Care e situația acum în regiunile separatiste în privința epidemiei de coronavirus? Kievul are vreun control sau vreo evidență a cifrelor de acolo?
Mihailo Samus: „Oficial la noi acestea sunt teritorii ocupate și, conform dreptului internațional, Rusia în calitate de ocupant trebuie să asigure toate domeniile vitale și este obligată inclusiv să gestioneze situația cu coronavirusul. Atunci când în Ucraina a fost instituită carantina, în luna martie, toate punctele de control au fost închise, toate deplasările dintre teritoriile ocupate și Ucraina au fost oprite și Ucraina nu are nicio posibilitate de a influența această situație. Iar Rusia și regimurile-marionetă de acolo au refuzat în permanență ofertele de ajutor din partea Kievului. Iată ce de nu există informații obiective despre situația de acolo.
Informațiile publicate de media controlată de Rusia spun că situația acolo este normală, că totul este minunat. Dar dacă ne uităm cum stau lucrurile în interiorul Rusiei, unde nu se reușește gestionarea epidemiei, eu cred că nici în aceste regiuni situația nu este una foarte bună. La nivelul zvonurilor și al informațiilor de pe rețelele de socializare se pare totuși că situația acolo nu este una foarte bună și că regimurile de ocupație nu au nicio posibilitate de a ține situația sub control. Adică totul depinde de oameni, în ce măsură aceștia respectă regulile distanțării, ale izolării și așa mai departe.
Aici mai există și un alt aspect, umanitar. Înainte de epidemie în fiecare zi această linie era traversată de 30 de mii de oameni din teritoriile ocupate care veneau, elementar, să-și ridice banii din bancomatele ucrainene, unde primesc plățile sociale având în vedere că sunt înregistrați pe teritoriul Ucrainei, să cumpere ceva produse din magazine și să plece înapoi. Deja de mai bine de două luni oamenii de pe teritoriile ocupate nu mai pot face acest lucru și este evident că problemele lor se acutizează. Și aici vor trebui gândite soluții. Doar că la noi de vineri s-au ridicat anumite restricții, în Ucraina pornește transportul public și așa mai departe, în timp ce în Rusia situația va continua cel puțin o lună. Iată de ce această problemă umanitară ar putea să degradeze în continuare și nu o singură lună.”
Europa Liberă: Această situație legată de carantină a oprit practic semnarea planificată pe 25 martie a unui acord de constituire a unui Consiliu consultativ din reprezentanți ai societății civile din partea Kievului pe de o parte și din Donețk și Luhansk, pe de altă parte. Experții de la Chişinău cu care am stat de vorbă spun că ar fi fost un precedent foarte periculos pentru Ucraina care ar fi permis ulterior Rusiei să impună același format și la nivel politic și să vorbească despre „părți egale” în conflict, așa cum face în cazul conflictului transnistrean.
Mihailo Samus: „Pandemia a adus, desigur, anumite corecturi în acest proces. Dar factorul cel mai important care a oprit constituirea Consiliului constituțional a fost totuși poziția societății ucrainene.
Eu sunt membru al Consiliului societății civile de pe lângă Ministerul de Externe și noi ne-am întrunit imediat, am avut multe discuții. Și ulterior oficiul președintelui, dar și dl Iarmak, care a condus procesul de formalizare a acestui proiect care a fost în mod evident scris la Moscova, au fost nevoiți să recunoască că aceasta este o cale către „transnistrizarea” conflictului, că există pericolul ca Rusia să prezinte acest consiliu drept o recunoaștere a faptului că Kievul discută direct cu Luhansk și Donețk și aceasta va fi o lovitură extrem de dură pentru poziția Ucrainei.
Rusia, imediat cum a început să piardă pe frontul diplomatic, a reluat ofensiva pe frontul real…
Dar, ce vreau să subliniez este că Rusia, imediat ce a început să piardă pe frontul diplomatic, a reluat ofensiva pe frontul real. Au început atacurile împotriva pozițiilor ucrainene și avem morți și răniți în fiecare zi. A fost publicată și o înregistrare video extrem de valoroasă făcută de lunetiștii ruși, din Rusia, unde se arată cum ei omoară soldați ucraineni. Și fac asta folosind echipamente franceze și britanice, au aparate foarte performante care pot identifica omul la o distanță de opt kilometri. În condițiile Donbasului, unde între liniile de separare poate fi și un kilometru sau mai puțin astfel de echipamente sunt foarte eficiente. Și reiese că țările UE și NATO livrează armament care ajută militarii ruși în lupta contra Ucrainei. Nu era vorba în înregistrare despre miliții populare.
Așa că eu cred că situația de pe front se va tensiona, pentru că președintele Zelenski și-a repetat idea potrivit căreia mai întâi trebuie să aibă loc retragerea trupelor ruse și transmiterea controlului asupra frontierei, și abia după să înceapă pregătirea pentru alegeri. De facto este o poziție mai dură decât cea a lui Poroșenko, pentru că Poroșenko nu a spus aceste lucruri atât de deschis la negocierile internaționale. Iar Zelenski repetă mereu acest lucru.
Partea rusă este nervoasă pentru că acest lucru contravine conceptului promovat de ea. Dacă Rusia își va retrage trupele și va închide frontierele, atunci și conflictul din Donbas va dispărea. Totul se va rezolva într-o lună – cei din gărzile armate care au luptat vor pleca, restul oamenilor vor găsi limbă comună și totul va fi bine. Rusia înțelege foarte bine asta, precum și faptul că va pierde controlul asupra situației.
Iată de ce deocamdată prognoza este că această confruntare va continua, Rusia va continua să tensioneze situația și acest an va fi foarte complicat.
![Activiștii sociali luând parte la un protest împotriva președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski], Odesa 24 mai 2020](https://gdb.rferl.org/8E3401F8-C259-489F-81D7-C27FA6E670CE_w250_r1_s.jpg)
Societatea ucraineană îi controlează foarte dur pe cei de la putere. Cel mai important în Ucraina este nu cine deține puterea, ci societatea care reacționează foarte dur. Și, apropo, nici Poroșenko, nici Zelenski nu au reușit deocamdată să evite să răspundă în fața societății. Pentru mine acesta este momentul cel mai pozitiv – că avem un anumit model, un consens al majorității și deocamdată puterea este nevoită să acționeze în conformitate cu acest consens.”
***
La Chişinău, expertul pe securitate, Rosian Vasiloi, avertizează și el că în Donbas Rusia promovează aceeași pași de consolidare a statutului administrațiilor separatiste.
Ucraina, cu părere de rău, repetă greșeala pe care am făcut-o noi în 1996-1997…
Rosian Vasiloi: „Constatarea mea este una foarte tristă, cu părere de rău. Am văzut că următoarea ședință în contextul grupului de la Minsk a fost amânată. Dar ceea ce s-a întâmplat pe data de 11 martie, când în practică a fost luată decizia să fie format un grup de comun din zece experți din Ucraina și zece de pe teritoriul aflat sub ocupație a însemnat, practic, transferarea în totalitate a părții de negocieri către Kiev, direct cu autoritățile separatiste din Ucraina. Ucraina, în acest sens, cu părere de rău, repetă greșeala pe care am făcut-o noi în 1996-1997. În 1997 se semna acel Memorandum Primakov și chiar acum eu împreună cu un grup de experți din Ucraina facem o analiză comparativă, ce s-a semnat atunci în 1997 și ce se impune de a fi semnat între Ucraina și regimul separatist din pretinsele DNR și LNR (republica populară Donețk și republica populară Luhansk – n.red). Este, într-o măsură oarecare, copy-paste, cu anumite retușări care reies din faptul că suntem deja în secolul XXI.
Autorii și promotorii acestor documente sunt cei din Federația Rusă, iar Ucraina, dacă va merge pe promovarea acestor narative va pierde foarte mult, opinia mea personală. Și aici cred că cetățenii Ucrainei au un cuvânt important de spus în acest sens. Nu poți negocia cu uneltele agresorului, or, în cazul de față, regimul separatist din DNR/LNR este o unealtă, dar care este ghidat expres de către cei din Federația Rusă. Și, în consecință, noi vedem la ce am ajuns noi după atâția ani de procesul de negocieri pe problematica transnistreană.”
Europa Liberă: Ce spuneți Dvs. și evoluțiile din cadrul acestor negocieri par să confirme îngrijorările unor experți, atât din Ucraina, cât și occidentali, expuse încă de la începutul conflictului din Donbas, că scenariul conflictului înghețat din Transnistria ar putea fi replicat și în cazul Ucrainei.
Rosian Vasiloi: „Da, da, se adeveresc, pentru că eu prietenilor noștri din Ucraina le spun asta din 2014-2015, îi avertizez ca ei, în contextul situației legate de agresiunea Federaţiei Ruse să nu repete greșelile noastre. Cu părere de rău, se merge în continuare pe acest narativ.
Cel mai straniu este că, din câte înțeleg, și partenerii internaționali, mă refer aici la Uniunea Europeană, la statele-membre ale Uniunii Europene au intrat într-o stare de oboseală deja de acest conflict și cred că deja se conformează cu faptul că în Ucraina va fi un conflict înghețat. Iar asta apropie Ucraina de Federația Rusă sau lasă Ucraina unul la unu cu Federația Rusă, or, și mai rău, o împinge în direcția de a accepta discuții și negocieri directe cu autoritățile separatiste din DNR și LNR, din Donbasul ucrainean ocupat de Federația Rusă, negocieri care vor duce spre nicăieri.
Astfel de negocieri pot duce, fix cum s-a întâmplat la noi, la cedarea treptată din autonomie și din independență. Noi am cedat mai multe pârghii pretinselor autorități de la Tiraspol. Iar aici eu vreau să readuc aminte și ascultătorilor că, de fapt, primele greșeli strategice au fost făcute atunci când se semnau acele acorduri de la Minsk în 2014-2015 și, de fapt, prin asta și Federația Rusă încearcă, cumva, să sensibilizeze inclusiv și Uniunea Europeană, iar în final acest lucru va fi folosit de către Federația Rusă, pentru a relansa dialogul cu privire la scoaterea sancțiunilor occidentale impuse Federației Ruse.”
Europa Liberă: Domnule Vasiloi, cum va explicați Dvs. faptul că Kievul pare să accepte de fapt scenariul scris la Moscova și merge pe aceleași linii, repetând aceleași greșeli care sunt atât de evidente în cazul conflictului transnistrean și care s-a văzut unde au dus? Pare paradoxal și inexplicabil felul în care se comportă Kievul, acționând practic împotriva intereselor sale naționale. Putem vorbi despre incompetență sau premeditare?
Rosian Vasiloi: „Aici cred că este o similitudine de factori. În primul rând, interese, evident. Factorul doi – lipsa de experiență în negocieri. Trei – lipsa experților sau implicarea experților pe această dimensiune și uneori ei chiar îi înlocuiesc pe experții buni cu alți experți, care sunt din partea „curții”.
Am avut recent câteva discuții cu prietenii și colegii noștri din Ucraina, le spuneam că ei trebuie să creeze un front comun, să creeze presiuni, să nu admită avansarea dialogului pe acest subiect. Să vedem cu ce se va finaliza. Dar eu cred că, în acest sens, cetățenii Ucrainei trebuie să aibă un cuvânt de spus. Or, numai faptul că pe data de 11 martie a fost semnat acel document, iar el a fost făcut public cu, practic, o săptămână mai târziu și s-a încercat să se ascundă informația despre acest document, deja ne vorbește despre foarte multe lucruri, inclusiv că ceva este putred la mijloc.”
Europa Liberă: Credeți că această pandemie ar putea influența cumva evoluțiile legate de regiunile separatiste din Ucraina?
Rosian Vasiloi: „Aici sunt două probleme pe care noi putem să le evidențiem: dintr-o parte pandemia nu a permis ca pe 25 martie să fie semnat documentul final. Dar de pe altă parte, eu nu exclud că această pandemie va fi folosită de Federația Rusă pentru a influența procesul decizional din Ucraina și eu nu exclud că în această perioadă sunt posibile anumite provocări pe linia frontului din Donbasul ucrainean.”
Europa Liberă: Din ce spuneți Dvs. reiese că acest conflict din Donbas este departe de a fi soluționat…
Federația Rusă va ține în mănuși de fier înconjurate cu sârmă ghimpată Ucraina
Rosian Vasiloi: „Da, da. Și prin asta Federația Rusă va ține în mănuși de fier înconjurate cu sârmă ghimpată Ucraina, pentru a nu-i permite dezvoltarea mai departe și cu toate aspectele. Ceea ce s-a întâmplat, de fapt, și la noi. Nici la noi guvernarea nu a făcut în așa fel încât să existe o diferență foarte mare între nivelul de trai între malul drept și între malul stâng al Nistrului, să arătăm cetățenilor noștri care locuiesc pe teritoriul ocupat că nivelul de viață este mult mai bun pe malul drept, să fim atractivi din punctul de vedere al justiției, din punctul de vedere al dezvoltării economice… Și exact același lucru e posibil să se întâmple și în Ucraina, în cazul în care se va merge pe direcțiile pe care le promovează Federația Rusă.”
Aici e Radio Europa Liberă
