La vârf

Peste vârfuri trece… luna ianuarie, cu mult aşteptatele Premii ale Ministerului Culturii acordate de Ziua Naţională a Culturii, pe 15 ianuarie; iată-le:

• Premiul „Valeriu Cupcea” în domeniul Artei Teatrale – actorul și regizorul Sergiu CHIRIAC;
• Premiul „Constantin Stere” în domeniul Literaturii – poetul Nicolae POPA și romanciera Lorina BĂLTEANU;
• Premiul „Ștefan Ciobanu” în domeniul conservării patrimoniului cultural și al muzeografiei –Svetlana CHIRIAC, pictor-restaurator la Muzeul Național de Arte Plastice al Republicii Moldova;
• Premiul „Vladimir Curbet” în domeniul Dansului – Baletul Național „JOC”, directoare Aliona BARONCEA;
• Premiul „Gavriil Musicescu” în domeniul Muzicii – ansamblul de acordeoniști „CONCERTINO” al Filarmonicii Naționale, condus de Eugen NEGRUȚA, Maestru în Artă, Colectiv Artistic Emerit;
• Premiul „Ion Madan” în domeniul biblioteconomic și bibliografic – Nelly ȚURCAN, doctor habilitat, profesor universitar, cercetătoare;
• Premiul „Isidor Burdin” în domeniul patrimoniului imaterial – Stela MOLDOVANU, fondatoarea comunității „MăiestrIA”;
• Premiul „Gheorghe Cincilei” în domeniul promovării imaginii culturale în mass-media – Maria IVANOV, directoare executivă a publicației „Timpul” din România, ediția din Republica Moldova”;
• Premiul „Mihai Grecu” în domeniul artelor plastice – Elena BONTEA, artist plastic, critic de artă;
• Premiul „Emil Loteanu” în domeniul cinematografiei – Ioan BOBEICA, scenarist și regizor al filmului „Tunete”;
• Premiul „Veniamin Apostol” în domeniul educației artistice – Valeriu LUȚA, directorul Liceului Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”;
• Premiul „Valentina Rusu-Ciobanu” în domeniul Artelor vizuale – Pavel OBREJA, artist plastic;
• Premiul pentru cel mai bun manager al instituției de cultură de nivel local – Cristina ȚURCANU, șefa Direcției Cultură, Turism, Tineret și Sport a Consiliului raional Drochia și Diana JOSU-BRANIȘTE, șefa Secției Cultură din Raionul Ialoveni;
• Premiul pentru întreaga activitate – Anatol VIȚU, violonist, compozitor și dirijor, Artist Emerit;
• Premiul Special „Diplomație Culturală” – pianistului Marcel LAZĂR și acordeonistul Radu RĂȚOI, deținător al titlului de Campion Mondial, interpretare la acordeon.

Bucuria mea cu totul aparte este că, printre laureaţi, se numără şi cele două vârfuri ale Generaţiei ’80 – în ordinea debutului editorial, Nicolae POPA cu Timpul probabil (1983) şi Lorina BĂLTEANU cu Obstacolul sticlei (1984) –, două personalităţi de prim-plan ale literelor noastre, distinse cu Premiul „Constantin Stere”: Nicolae Popa pentru volumul de poeme Înzecit, Cartier, 2023, şi Lorina Bălteanu pentru romanul Legată cu funia de pământ, Cartier, 2023 (în curând apare şi traducerea franceză, la Editions des Syrtes). (În paranteză fie spus, dacă Nicolae Popa e obişnuit cu galele de premiere, pentru Lorina Bălteanu acesta este chiar primul premiu literar pe care-l ia, de unde poezia ei a fost şi rămâne de raftul întâi…) I-am solicitat şi unuia şi altuia să-mi răspundă la ancheta „Maeştri şi Ucenici”, aşa că nu voi face acum altceva decât să închei citând textele de pe coperta a 4-a ale celor două cărţi premiate, iarăşi în ordinea apariţiei:

„O mare surpriză acest roman al poetei Lorina Bălteanu! O lume întreagă încape în el, după cum o lume întreagă într-un sătuc: zeci de personaje, de povești, de întâmplări. Totul văzut prin ochii unei fetițe care crește cu gândul că vrea să plece departe de locul în care s-a născut, simțindu-se legată de el cum i se pare că e prinsă și luna, cu o funie (invizibilă), de pământ. O fetiță/ fată cu dor de ducă și cu un puternic sentiment al neapartenenței, Străină, dar cu o uriașă tandrețe pentru acest sat pe care se pregătește să-l lase, cândva, în urmă. De aici și stranietatea percepțiilor ei, sensibilitatea față de tot ce e frumusețe, dar și față de ce e dureros, uneori până la oroare. Există însă, întotdeauna, ceva mai amplu decât ceea ce se vede, iar fetița simte/știe deja asta. Ceea ce o deosebește pe Lorina Bălteanu de mulți alți autori/multe alte autoare de azi este scriitura – densă, intensă, senzorială, poetică. Ca și în poezie, ea lucrează cu detaliile, cu emoția și cuvintele ca un bijutier, creează microstructuri ale (i)realității imediate (cum ar fi spus M. Blecher) care licăresc continuu – și au darul de a emite lumina unei profunde, tulburătoare înțelegeri.” (Simona Popescu)

“Nicolae Popa face parte din specia rară a poeților vizionari. Miza poemelor sale este ștergerea graniței dintre individual și general uman, dintre concretul banal și metafizicul inefabil, dintre lumesc și dumnezeiesc. (…) Este uimitoare această capacitate a lui Nicolae Popa de a îmbina planuri aparent neadiacente, pentru a descoperi transcendentul în lumesc și omenescul în celest. Construite din astfel de dihotomii, uneori ludice, alteori profund dramatice, poemele răvășesc și încântă, contrariază și deprimă, așa cum trebuie să facă poezia adevărată (…)

Înzecit este o carte a profunzimilor, scrisă de un poet care a ieșit din tiparele poetice ale generației sale, creându-și propria formulă, distinctă, inconfundabilă. Un poet adevărat.” (Lucia Țurcan)