Potrivit documentului, veniturile vor constitui - 64,86 miliarde de lei, cheltuielile – 83,19 miliarde de lei, iar deficitul – 18,32 de miliarde de lei sau circa 6% din PIB, urmând a fi acoperit din granturi și resurse externe. Proiectul a fost susținut de 54 de deputați din partea PAS.
Pentru Fondul rutier va fi alocată aceeași sumă ca în 2022, de 1,485 de miliarde de lei, pentru Fondul de reducere a vulnerabilității energetice – 5 miliarde de lei, pentru Fondul național pentru dezvoltare regională și locală – 600 milioane de lei, în scădere cu 170 de milioane de lei față de anul trecut, iar pentru cel de dezvoltare a agriculturii și mediului rural – 1,5 miliarde de lei.
Parlamentul ar urma să aibă un buget de 184,481 milioane de lei, mai mare cu circa 10 milioane de lei față de 2022, iar președinția – de 38,8 milioane de lei, în creștere cu circa 6,3 milioane de lei.
Cea mai mare creștere bugetară – la Apărare
Și în cazul celor mai multe ministere, sumele alocate din bugetul de stat în 2023 vor fi mai mari față de anul curent:
- Ministerul Apărării - 1,697 miliarde de lei, în creștere cu peste 795 milioane de lei;
- Ministerul Afacerilor Interne - 4,3 miliarde de lei, în creștere cu 542 de milioane de lei;
- Ministerul Educației, Culturii și Cercetării - 3,075 de miliarde de lei, în creștere cu 291 milioane de lei;
- Ministerul Finanțelor - 1,62 de miliarde de lei, mai mare cu 115 milioane de lei;
- Ministerul Justiției – 1,06 miliarde de lei, mai mare cu 31 milioane de lei;
- Ministerul Economiei – 252,9 milioane de lei, cu 33 milioane mai mult;
- Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene – 506,48 milioane de lei, cu 26 de milioane de lei mai mult decât în 2022.
Pe de altă parte, statul taie din sumele alocate din buget pentru trei ministere:
- Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale – 4,63 miliarde de lei, de la 4,969 miliarde de lei;
- Ministerul Agriculturii și Industriei Aliementare - 2,242 miliarde de lei, de la 2,319 miliarde de lei;
- Ministerul Mediului - 554,2 milioane de lei, de la 608,57 milione de lei.
Autoritățile prognozează că, la sfârșitul anului 2023, datoria de stat externă va însuma 85,021 miliarde de lei (echivalentul a 4,141 miliarde de dolari), iar cea internă – 37,483 miliarde de lei. De asemenea, Produsul Intern Brut ar urma să aibă o creștere de 2%.
Salarii mai mari pentru bugetari și indexare mai mică a pensiilor
Tot astăzi, 12 decembrie, parlamentul a adoptat și politica bugetar-fiscală pentru anul viitor. Potrivit acesteia, întreprinderile mici și și mijlocii vor fi scutite de impozitul pe venit, dacă nu vor achita dividende în 2023-2025; va fi implementat conceptul privind restituirea TVA; va fi majorată valoarea tichetelor de masă, de la 35 la 55 de lei; salariul minim pentru bugetari va crește de la 3.500 la 4.000 de lei.
Pensiile pentru limita de vârstă vor fi indexate cu 14,1%, și nu cu peste 30%, care este valoarea inflației în acest an. Autoritățile spun că nu sunt suficienți bani pentru o astfel de indexare, având în vedere creșterea cheltuielilor, din cauza crizei energetice.
Termenul de desfășurare a activității de comerț în baza patentei va fi prelungit până la 1 iulie 2023, iar 100% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor vor fi alocate către bugetele locale, sub formă de transferuri cu destinație generală. L 1 iulie 2023 va intra în vigoare noul Cod Vamal al Republicii Moldova.
Opoziția n-a votat bugetele
De asemenea, au fost votate, tot în prima lectură, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat și Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.
În timpul ce parlamentarii examinau proiectele, Partidul Șor, deputații căruia au boicotat ședința, a desfășurat un protest în fața parlamentului. Participanții la manifestație s-au arătat nemulțumiți de aprobarea „în mare grabă” a proiectelor și că acestea n-ar prevede salarii, pensii și ajutoare mai mari din partea statului.
Nemulțumiri similare a avut și fracțiunea socialiștilor și comuniștilor, care a refuzat să voteze proiectele, cel puțin în prima lectură.
Proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2023 a fost aprobat, pe 7 decembrie, de către guvern, documentul fiind prezentat doar cu câteva ore înainte de începerea ședinței. Aceasta a stârnit reacții critice din partea reprezentanților partidelor de opoziție, precum și din partea guvernatorului Găgăuziei, Irina Vlah.
Premierul Natalia Gavrilița a explicat atunci că proiectul a fost prezentat târziu în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internațional „pentru a obține fonduri suplimentare pentru creșteri de salarii”.
