Criticii susțin nu numai că legea este neconstituțională dar și că principalul ei scop este de a intimida opoziți, în ajunul alegerilor generale din octombrie.
Susținută de partidul ultra-conservator de guvernământ „Lege și Justiție” (PiS), forma amendată a legii a fost aprobată săptămâna trecută de parlament cu o majoritate de numai 235-214.
Legea inițială a fost adoptată în mai după care s-a înființat un comitet cu scopul declarat de a investiga cetățenii care ar fi putut ceda influenței ruse. Rezultatele investigației urmau să fie prezentate în septembrie.
Potrivit legii, celor găsiți vinovați li s-ar fi putut interzice timp de 10 ani accesul la funcții publice și informații clasificate.
De la bun început, criticii au susținut că legea, introdusă cu numai câteva luni înainte de alegerile parlamentare, va fi folosită împotriva liderului opoziției Donald Tusk și au botezat-o „Lex Tusk”.
Partidul de guvernământ „Lege și Justiția” (PiS) îl acuză pe Tusk că ar fi fost prea prietenos cu Rusia în calitate de prim-ministru între 2007 și 2014 și că ar fi permis Poloniei să devină periculos de dependentă de combustibilii fosili rusești.
Acordul a fost semnat înainte de anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, iar Polonia, sub actualul guvern PiS, a continuat să cumpere gaz rusesc până în acest an.
După adoptarea legii în forma inițială, Uniunea Europeană a lansat o acțiune în justiție împotriva Poloniei („infringement”) , în timp ce Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea că legea „ar putea fi folosită pentru a bloca candidatura politicienilor de opoziție fără un proces echitabil”.
Confruntat cu presiunile internaționale tot mai mari dar și cu proteste masive în țară , președintele Duda a introdus în iunie câteva amendamente pentru a elimina unele dintre cele mai controversate prevederi ale legii. În primul rând a eliminat sancțiunile împotriva persoanelor considerate de comisia de investigație că au acționat sub influența Rusiei.
Comisia va putea în continuare să prezinte o opinie negativă cu privire la capacitatea unei persoane de a ocupa o funcție publică, iar criticii spun că legislația modificată ar putea fi încă folosită pentru a stigmatiza politicienii din opoziție, relatează EurActiv.
