Legea cu privite la exercitarea profesiei de psiholog urma să intre în vigoare pe 3 iunie 2026, iar principala procedură care trebuia îndeplinită între timp este crearea unui Colegiu Național al Psihologilor.
Descris de lege drept apolitic, autonom și independent, Colegiul este o instituție cheie, care efectuează atestarea psihologilor, autorizează și supraveghează exercitarea profesiei de psiholog, inclusiv acordă și retrage dreptul de liberă practică și duce evidența cabinetelor de psihoterapie.
Vorbind Europei Libere în marginea ședinței guvernului din 20 mai, ministrul Educației, Dan Perciun, a spus că termenul pe care și-l propune acum ministerul său, responsabil de implementarea legii cu privite la exercitarea profesiei de psiholog, este sfârșitul anului.
„Obiectivul este ca până la final de an să reușim să îndeplinim toate procedurile necesare pentru a constitui colegiul psihologilor”, a spus Perciun, explicând că aplicarea acestei legi „este un lucru important, dar nu critic pentru noi”.
Motivele întârzierii
Deputata PAS Liliana Grosu, una din autoarele legii și cea care a promovat-o în parlament a spus Europei Libere că pregătirile pentru aplicarea ei durează întrucât este nevoie atât de resurse tehnice și logistice, cât și de resurse umane.
Actualmente, un grup de lucru constituit la Ministerul Educației pregătește abia un congres al psihologilor, care să aleagă Colegiul Național. „Va fi constituit Colegiul, vor fi alese organele de conducere”, a spus Grosu.
Psihologa Virginia Rusnac, care face parte din grupul de lucru, a spus Europei Libere că participanții la așteptatul congres se vor putea înscrie, în curând, pe o platformă digitală.
Legea nouă reglementează între altele cine poate exercita profesia de psiholog și ce studii trebuie să aibă, iar promotorii ei spun că trebuie să pună capăt amatorismului în acest domeniu tot mai solicitat.
„Când vedem pe cineva care se auto intitulează psiholog, dar nu are nici măcar o licență, bineînțeles că asta lovește în imaginea noastră, pe care o construim cu multă muncă, cu ani de studii și cu supervizări”, a spus Europei Libere Sanda Roșca, psihologă cliniciană la Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor.
Legea cere ca profesia de psiholog să fie atribuită numai absolvenților unei facultăți de psihologie, cu diplomă de licență eliberată de instituțiile de învățământ din R. Moldova sau obținute într-un alt stat, recunoscute și echivalate în R. Moldova.
Psihologii vor putea activa în sistemul public, ca funcționari, cadre didactice sau în alte funcții. În sistemul privat, ei pot fi salariați, angajați în companii private sau să ofere servicii, cu drept de liberă practică.
O dată la 5 ani, psihologii vor fi atestați de Colegiul Național al Psihologilor pentru a fi stabilit gradul lor de calificare.
Bani, tarife, cotizații
În așteptarea legii, mai mulți psihologi s-au opus oricăror prevederi prin care tarifele pentru ședințele de psihoterapie ar fi reglementate de stat.
Răspunzând acestor îngrijorări, Virginia Rusnac spune că „statul nu va interveni sub nicio formă în stabilirea, plafonarea sau reglementarea directă a tarifelor aplicate pentru ședințele de psihoterapie sau consiliere”.
Cu toate acestea, Colegiul Național al Psihologilor va analiza mereu presiunea fiscală asupra activității de psiholog, care ar putea majora costurile serviciilor pentru populație.
- Te-ar putea interesa și: „Psihoterapia scurtează durata de ședere în spital”. Câți psihologi sunt în spitalele din R. Moldova și care este rolul lor
„Organizația va fi responsabilă de formularea și promovarea unor propuneri de scutire de TVA pentru actul psihologic și includerea serviciilor psihologice în pachetele de asigurări medicale obligatorii”, a spus Rusnac.
În ceea ce privește mărimea cotizației de membru al Colegiului Național al Psihologilor, ea spune că, aceasta nu este stabilită până în prezent, dar că, psihologii angajați în instituțiile publice vor fi scutiți de plata ei.
Alte pregătiri
Odată ales, Colegiul Național al Psihologilor va trebuie să aprobe un Cod de deontologie și standardele de calitate ale serviciilor de asistență psihologică.
Urmează să fie făcut și un registru unic al psihologilor - un document public, care va putea fi accesat de toată lumea.
Un psiholog va putea fi eliminat din registru dacă cere acest lucru, dacă i se retrage sau suspendă atestatul de liberă practică sau dacă o instanță de drept sau Colegiul Național dictează o sentință sau o măsură disciplinară care îi interzice să exercite profesia de psiholog.
Potrivit legii, statul va asigura acces gratuit la servicii psihologice pentru mai multe categorii social-vulnerabile, printre care:
- copii cu dificultăți de incluziune școlară;
- tinerii între 14 și 35 de ani în scopul integrării sociale;
- beneficiarii de servicii sociale sau medicale;
- victimele violenței domestice;
- persoanele afectate de situații excepționale.
În prezent, în Republica Moldova activează aproximativ 1.000 de psihologi în sistemul public: educație, sănătate, asistență socială, justiție sau ordine publică.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
