Despre zece ani de parteneriat estic şi cum se descurcă mai ales două din membrele lui, Moldova şi Ucraina. Vasile Botnaru a discutat în ajun cu Leo Litra, analistul moldovean stabilit de mai multă vreme la Kiev, care într-o scurtă vizită la Chişinău ne-a vizitat biroul.
Leo Litra: „Ce a reușit să facă Parteneriatul Estic este să arate care sunt acele țări care au aspirații și care sunt acele țări care trec într-o altă grupă. Deci, în mod normal, după zece ani, acest Parteneriat trebuie reformat în așa mod, încât într-un grup să se afle acele țări care vor mai mult și care vor putea să arate mai mult, că nu-i de ajuns să vrei, și acele țări care au ambiții mai puține, vor să rămână la același nivel de cooperare unde economia joacă rolul principal, este pusă pe locul întâi.
Acum în ceea ce privește Republica Moldova, eu cred că Republica Moldova în acest moment arată că este interesată de Parteneriatul Estic și de Uniunea Europeană, în general, din două puncte de vedere. Primul punct este legitimitatea externă. Uniunea Europeană, ca instituție, ca uniune, ca grup de state, este folosită foarte mult în comunicarea internă de toate partidele politice practic, care sunt pentru, care sunt împotrivă. Avem un Guvern care se declară pro-european și avem un președinte care se declară anti-european. Deci, ea este folosită ca un instrument de legitimitate externă. Și doi: foarte des vedem că cel mai mult de ce are nevoie, s-ar părea că de ce are nevoie Republica Moldova de la Uniunea Europeană sunt banii. Deci, este văzută ca un bancomat, ca un chash machine, așa cum spun. În anumite instanțe este văzută anume din acest context și este un lucru regretabil, pentru că, dacă rămânem la acest nivel, atunci nu cred că nici Parteneriatul Estic și nici alt program are să ne dea mai mult.”
Europa Liberă: În Parteneriat se învecinează Ucraina cu Moldova. Prezența în aceeași formațiune îmbunătățește relațiile sau le face mai dificile?
Leo Litra: „În mod normal, ar trebui să le îmbunătățească, pentru că eu aș adăuga la acest grup și Georgia, dacă îmi permiteți, pentru că aceste trei țări s-au mișcat într-un mod paralel pe multe dosare și au dus la o competiție fără a fi declarată, bineînțeles, la o competiție între aceste țări. Este mereu bine când există mai mult decât o țară într-un anumit grup, pentru că ne putem uita la ucraineni acum, că ucrainenii sunt cu cel puțin un pas înainte în relația lor cu Uniunea Europeană.
Cinci ani în urmă, Republica Moldova spunea că Moldova este cu un pas înaintea Ucrainei și Georgiei. Această competiție, din păcate, uneori are și aspecte negative, mai ales când e vorba de exemple care nu sunt cele mai bune. De exemplu, legi care cumva limitează libertatea activiștilor sau exemple proaste care sunt luate de la o țară la alta.”
Europa Liberă: Există o brașoavă care spune că „nu colacul e mare, ci ușa bisericii e mică”. Deci, Ucraina a ieșit cu un pas în față nu pentru că ar fi făcut eforturi extraordinare, ci pentru că Republica Moldova bate pasul pe loc? Dovadă este întreruperea finanțării. Ucraina mai are atuul orientării pro-NATO. În sensul acesta a ajutat-o să avanseze pe calea eurointegrării?
Leo Litra: „Intenția de a adera la NATO și integrarea europeană sunt văzute ca procese separate în Ucraina, deși toată lumea înțelege că statutul de membru al NATO este într-un fel o garanție că integrarea în Uniunea Europeană ar putea fi mai scurtă și mai stabilă, pentru că deseori se dau exemple că toate țările din așa-numitul big-bang enlargement, care a avut loc în 2004, atunci când zece țări au aderat la Uniunea Europeană, după asta, în 2007, România și Bulgaria. Toate aceste țări au aderat mai întâi la NATO și după asta au aderat la Uniunea Europeană.
Spre deosebire de integrarea europeană, unde sunt succese și insuccese în Ucraina, pe dimensiunea NATO, ucrainenii sunt mai motivați, pentru că au un război în estul Ucrainei și au Crimeea care-i anexată, situație destul de cunoscută și pentru Republica Moldova, făcând paralele cu regiunea de est, cu regiunea transnistreană în Moldova. De asta, ucrainenii și-au propus până în 2020 să îndeplinească standardele NATO ca să poată cere mai mult decât ceea ce oferă NATO în acest moment.
Spre deosebire de NATO, Uniunea Europeană nu poate oferi în acest moment mai mult și ei spun asta sincer și deschis că nici Ucraina, Republica Moldova, Georgia, nici Uniunea Europeană nu este gata în acest moment să se angajeze într-un proces care ar avea ca scop final aderarea. S-a schimbat foarte mult logica Uniunii Europene. Uniunea Europeană este pe interior erodată de anumite crize, de anumite subiecte și de aici și filosofia aderării pe care, într-un fel, am putea s-o definim ca fiind următoarea: mai întâi țara trebuie să demonstreze succese și să se reformeze total, după asta să adere. Pe când în trecut am văzut că țările nu neapărat erau gata sută la sută să adere, dar erau acceptate ca fiind membru, iar după asta erau aduse la acel nivel la care trebuiau să fie atunci când urmau să adere.”
Europa Liberă: Cât de ireversibilă este integrarea europeană în Ucraina? Or, în cazul Republicii Moldova se pune la îndoială ireversibilitatea, dovadă fiind și eșuarea inițiativei democraților de a introduce în Constituție această direcție și îngrijorările că la parlamentarele următoare socialiștii vor întoarce osia politicii externe. În Ucraina lucrurile s-au limpezit?
Leo Litra: „Eu nu cred că există politici ireversibile. Cel puțin, experiența Republicii Moldova, experiența Georgiei, experiența Ucrainei arată că totul poate fi întors, așa cum ați spus și Dvs., osia politicii externe poate fi întoarsă integrării, pentru că aceste procese n-au devenit parte a vieții de zi cu zi, n-au devenit parte a tradiției acestor țări.
Vreau să vă amintesc că ceea ce se întâmplă în Ucraina de multe ori, așa cum s-a întâmplat și în cazul Republicii Moldova, de multe ori s-a întâmplat, pentru că ne-a cerut Uniunea Europeană. Chiar și crearea acelor instituții anticorupție, crearea Curții Înalte Anticorupție în Ucraina, crearea tuturor acestor instituții s-a întâmplat sub presiunea Uniunii Europene. Da, există o cerere din partea unui anumit grup de cetățeni, dar acest grup nu este într-o majoritate. De asta nu trebuie să credem că ceea ce am reușit să facem nu se va putea strica într-un moment dat.
Vreau să fac o paralelă aici că și Ucraina încearcă să introducă în Constituție o prevedere care prevede expres aderarea la Uniunea Europeană și NATO ca fiind prioritate. Ei au adoptat această prevedere în prima lectură, urmează să se pronunțe Curtea Constituțională dacă o astfel de propunere ar fi în corelație cu Constituția și după asta urmează să vedem dacă actualul președinte, Petro Poroșenko, va reuși să găsească 300 de voturi ca să adopte această prevedere în Constituție, dar, din punctul meu de vedere, nu există nicio garanție că această prevedere o să fie implementată dacă vin la putere forțe care nu simpatizează acest curent. Multe articole din Constituție în acest moment nu sunt implementate și nu văd o problemă de ce n-ar fi implementate și acestea dacă ar fi adoptate.”
Europa Liberă: În cazul Moldovei, socialiștii ar fi cei care pot să răstoarne carul integrării europene. În Ucraina, cine și cum poate să dea peste cap planurile lui Poroșenko și ale majorității?
Leo Litra: „În acest moment există câteva forțe care s-au mobilizat în mod special pentru campania care urmează. Deci, Ucraina va avea alegeri prezidențiale pe 31 martie și în toamna 2019 va avea alegeri parlamentare. Pentru cele prezidențiale avem un lider clar – Iulia Timoșenko –, iar pentru locul doi sau pentru acea persoană care va trece în turul doi sunt câțiva candidați, printre care și actualul președinte.
Am impresia că au să treacă în turul doi Iulia Timoșenko și Petro
Există o cerință din partea societății ca să fie o persoană nouă care n-a mai fost...
Poroșenko, pentru că ei au acea stabilitate. Din păcate, nici unul, nici altul nu este o persoană nouă, ceea ce există o cerință din partea societății ca să fie o persoană nouă care n-a mai fost, pentru că aceștia au fost, am văzut ce pot, am avea nevoie de ceva mai mult, pentru că aceștia au arătat că nu pot face ceea ce a fost cerința Euromaidanului. Deci, deoligarhizarea, în primul rând, și combaterea corupției. Acestea au fost cele două cerințe cele mai mari.”
Europa Liberă: Dar ambii sunt pro-europeni?
Leo Litra: „Declarativ, da. În acest moment, am impresia că opinia publică îl vede pe actualul președinte Poroșenko ca fiind mai dedicat cauzei europene, iar pe Iulia Timoșenko ca fiind într-adevăr pro-europeană, dar există și anumite rezerve pe anumite dosare, cum ar fi comerțul cu Rusia, gaze, tranzitul de gaze ș.a.m.d., iar pentru cele parlamentare, bineînțeles, miza este și mai mare, pentru că în Ucraina totuși Parlamentul este cel care, ca și în Republica Moldova, decide, în primul rând. Și aici vom putea avea surprize, pentru că după 2014, după agresiunea Rusiei au fost și reforme de succes și eșuate. Sunt mulți care au crezut și care s-au dezamăgit. Și ei vor protesta și vor vota uneori și forțe pro-ruse.
De asta e prea devreme să vorbim, a mai rămas un an, dar există așteptări că grupul pro-rus cu foștii lideri din Partidul Regiunilor, care s-au făcut cu partide politice, acum vor avea 30-35%. Sunt niște calcule preliminare, dar dacă se întâmplă așa, atunci ei vor avea o capacitate mare de bloca anumite procese și de a destabiliza parcursul european al Ucrainei.”
Europa Liberă: În Parteneriatul Estic, Ucraina și Republica Moldova sunt și geografic învecinate. Cât de mult ajută sau încurcă relațiile bilaterale? Știm că președintele moldovean Igor Dodon nu este foarte agreat la Kiev, ba chiar mai mult decât atât, pentru atitudinea față de Crimeea și mai ales că este pe contrasens cu orientarea europeană. Deci, cum se prezintă astăzi relațiile bilaterale în contextul Parteneriatului Estic?
Leo Litra: „Atunci când vine vorba despre integrarea europeană, noi nu văd de ce am avea anumite probleme nici Ucraina, nici Moldova pe bilaterală. Există alte subiecte care cumva nu ne lasă să cooperăm pe deplin, fie că este vorba despre râul Nistru, fie că este vorba despre dosarul acelor proprietăți...”
Europa Liberă: Dosar cu barbă...
Leo Litra: „Da, cu barbă, care nu s-au rezolvat până acum. Deci, există un set de probleme, dar, în același timp, eu aș vrea să remarc că pe dimensiunea guvernamentală au existat anumite progrese. Chiar și deschiderea acelui punct de control comun pe frontiera moldo-ucraineană, pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, unde Republica Moldova a început să-și reia dreptul, într-un fel, de a verifica cine intră și cine iese din Republica Moldova pe acest segment și un indicator în mod natural al succesului ar fi dacă se va deschide și cel de-al doilea punct. Este vorba despre Platonovo. Dacă și acolo se va deschide următorul punct comun, atunci putem spune că cooperarea moldo-ucraineană este relativ stabilă și putem vorbi despre anumite succese.”
Europa Liberă: Asta ar însemna că autoritățile de la Kiev au luat partea Chișinăului în reglementarea transnistreană?
Leo Litra: „Ei au luat partea dreptului internațional al principiilor la care au aderat ei și să nu uităm că și Ucraina este în mare măsură, poate și mai mult în ziua de azi, este victima acelor care nu-și onorează obligațiunile față de ea.”
Europa Liberă: Tocmai, înainte de a pierde Crimeea și înainte de a se aprinde războiul din Donbas, Kievul nu se grăbea să fie foarte rigid și presant în relația cu Tiraspolul, mai închidea ochii, mai cu seamă regiunea Odesa. Acum, Kievul sigur că ar avea suficiente motive să nu tolereze secesionismul. O dovedește și în fapt cumva?
Leo Litra: „Kievul a simțit problema pe pielea sa și acum și-a revăzut poziția. Noi am început să vorbim în aceiași termeni și Kievul acum, bineînțeles, are o cu totul altă înțelegere și faptul că este preocupat de regiunea transnistreană arată că securitatea țării este pe primul loc în acest moment. De aici vine și bunăvoința Kievului de a coopera mai mult pe dosarul transnistrean.”
Europa Liberă: Și Kievul, la rândul lui, ar trebui probabil să se aștepte la gesturi de reciprocitate? De exemplu, atunci când Biserica Ucraineană și-a căpătat independența, probabil se aștepta la anumite gesturi de susținere din partea Chișinăului. Or, președintele Dodon a căutat să spulbere aceste speranțe, dar nici Parlamentul nu s-a grăbit să ia atitudine. A influențat cumva acest episod relațiile?
Leo Litra: „Abia urmează să vedem. Mie mi se pare ciudată poziția și a președintelui, și a mitropolitului, care au luat partea Rusiei în acest dosar, pentru că în mod normal, dacă Moldova nu are interesul său, nu trebuia să se pronunțe deloc, dar și mai bine ar fi fost dacă susținea Ucraina, pentru că, până la urmă, este o restabilire a unui drept care a fost pierdut contrar voinței Ucrainei.
Ceea ce s-a întâmplat cu decizia privind Tomosul în Ucraina este o decizie cu bătaie lungă, care va porni anumite procese, dar mai degrabă o reflecție asupra acestei decizii și s-ar putea ca în câțiva ani Republica Moldova să-și revadă poziția pe acest subiect, pentru că noi totuși avem de ce să ne gândim, să ne reevaluăm poziția pe acest dosar, iar președintele Dodon s-ar putea să nu mai fie președinte peste câțiva ani. Ucraina în acest moment este un scut pentru Republica Moldova și, în pofida tuturor doleanțelor pe care le avem în relația bilaterală, în pofida tuturor problemelor pe care le avem, trebuie să sprijinim Ucraina, pentru că, dacă Ucraina reușește, va reuși și Moldova.”
