Poate că nu am dreptate, dar impresia mea e că literatura este cel mai neglijat domeniu al culturii din RM. De-a lungul anilor, am remarcat că cinovnicii din Ministerul Culturii sunt mai însufleţiţi atunci cînd vorbesc despre monumente, concerte sau despre Festivalul Vinului, dar literatura, despre care rar îşi amintesc, parcă îi face mai trişti şi mai plictisiţi. Repet, s-ar putea să nu am dreptate, dar aşa văd eu lucrurile.
Da, există un proiect prin care Ministerul Culturii sprijină de câţiva ani editurile, cumpărând câte 200-300 de exemplare din tirajul unui volum care ulterior ajung în bibliotecile săteşti. Dar după asta mare lucru nu se întâmplă. Or, după mine, într-o ţară în care literatura e pe post de cenuşăreasă a culturii, Ministerul Culturii ar trebui să acorde o atenţie mult mai mare promovării literaturii şi a cititului. Vreau să vă spun că am fost în ţări în care, la întâlnirile cu scriitorii, oamenii cumpără bilete. Ce înseamnă asta? Înseamnă o conştientizare de către întreaga societate, începând de la guvernanţi şi terminând cu bufetieri, a importanţei literaturii şi a scriitorilor.
De ce literatura trebuie totuşi să fie o prioritate peste toate altele? Pentru că ea, într-o măsură mai mare decât orice artă, îl face pe om să reflecteze. Totul începe de la cuvânt, iar literatura pătrunde dincolo de orice aparenţă. Fireşte, toare artele contează, toate îşi au limbajul lor şi puterea lor de penetrare a realităţii, dar am impresia că lăsând baltă lucrurile şi rămânând literatura la fel de neglijată, nu vom putea evolua ca societate. Repet, totul începe de la cuvânt şi vorbire. Şi dacă Ministerul Culturii lasă pe seama părinţilor şi a şcolii, care are problemele ei cronice, cultivarea gustului pentru lectură la copii, vom încremeni într-o perpetuă ignoranţă. De aceea, e important ca guvernarea, oricare ar fi ea, să-şi redirecţioneze politicile spre programe bine gândite care să apropie copilul de carte, în primul rând, şi peste ani să avem nişte adulţi care caută, cumpără cărţi şi-şi educă copiii în acelaşi spirit. La asta trebuie să ajungem.
Vă mai spun doar că un moldovean cheltuieşte în medie pentru procurarea cărţilor 1,7-2,0 euro pe an, pe când francezii şi germanii cheltuiesc pentru cărţi 70-75 de euro pe an. E o diferenţă uriaşă şi ea e generată nu numai de proverbiala sărăcie a moldovenilor. Problema e aceeaşi de 30 de ani de zile, simplii muritori imită reflexele guvernanţilor pentru care literatura nu e mare scofală.
