Pragul electoral este de 6% pentru listele de partid și 8% pentru blocuri electorale constituite din două și mai multe partide politice. În sistemul uninominal mandatele sunt 48 de circumscripții pe teritoriul controlat de autoritățile Republicii Moldova, dintre care 11 circumscripții pe teritoriul municipiului Chișinău, 2 circumscripții pe teritoriul municipiului Bălți și 2 circumscripții pe teritoriul Găgăuziei; 2 circumscripții pe teritoriul Transnistriei; 3 circumscripții de peste hotarele Republicii Moldova: 1 circumscripție la est de Republica Moldova, 1 circumscripție la vest de Republica Moldova și 1 circumscripție pe teritoriul Americii de Nord.
Spre deosebire de alegerile locale, la alegerile pe sistem uninominal nu există turul al doilea. În plus, moldovenii vor primi și un buletin de vot în cadrul unui referendum național – consultativ în legătură cu micșorarea numărului de deputați de la 101 la 61 și cu modalitatea de a-i trage la răspundere pe parlamentarii care nu și-ar îndeplini îndatoririle față de cetățeni. Pentru formarea guvernului, un partid sau o alianță are nevoie să obțină 51 de mandate (50%+1).
Parlamentul viitor nu doar că va fi ales în premieră urmare a aplicării unui sistem electoral total nou pentru R. Moldova, ci pentru prima dată va putea să-şi înceapă activitatea doar dacă vor fi validate doar două treimi din mandatele de deputat. Această noutate legislativă sperie opoziţia, care crede că ea ar putea fi utilizată pentru trierea învingătorilor, prin târârea celor nedoriţi prin litigii judiciare şi validarea alegerilor chiar şi în condiţiile în care multe din aceste litigii nu s-ar finaliza.
Dintre toţi funcţionarii publici implicaţi în organizarea scrutinului, am reuşit să discutăm despre temerile opoziţiei cu Alina Russu, preşedinta Comisiei Electorale Centrale, care ne-a explicat că, în mod normal, litigiile judiciare, oricâte vor exista, ar trebui să fie epuizate până la validarea scrutinului:
„Toate contestaţiile care sunt depuse în ziua alegerilor trebuie să fie examinate în aceeaşi zi. De aceea şi instanţele au program special de activitate în aşa măsură încât contestaţiile ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau pe partea de administrare a alegerilor să fie examinate în aceeaşi zi. Dacă e să revenim la procedura de totalizare a rezultatelor, din momentul închiderii secţiilor de votare birourile totalizează rezultatele şi timp de 18 ore trebuie să transmită procesele verbale întocmite către consiliile de circumscripţie, care la rândul lor, timp de 48 de ore, transmit procesele la CEC, iar CEC are la dispoziţie 5 zile să le transmită la Curtea Constituţională. Litigiile trebuie să fie soluţionate până ce Curtea Constituţională se va expune, pentru că în faţa Curţii trebuie să fie aduse deja decizii definitive şi irevocabile.”
Pe de altă parte sunt, însă, organizaţiile neguvernamentale ce au analizat detaliat problema şi susţin că riscul invocat de opoziţie este absolut real. Încă în noiembrie trecut, bunăoară, Promo-LEX avertiza în rapoartele sale asupra numeroaselor conflicte de competenţă ce vor apărea negreşit în procesul de iniţiere a litigiilor, urmare a necorespunderii circumscripţiilor cu hotarele unităţilor adminstrative, iar Vlad Gribincea, directorul Centrului pentru Resurse Juridice, descrie posibilele consecinţe ale unei situaţii în care în aceeaşi circumscripţie există şi două şi trei judecătorii, de competenţa cărora ar putea fi unul şi acelaşi caz:
„Dosarele nedorite vor fi aruncate de la o instanţă la alta, ca un cartof fierbinte, iar alte dosare vor merge cu viteza luminii. Noi până acum aveam o singură campanie, iar acum avem 52. Şi dacă sunt litigii pe circumscripţii, acel mandat nu este validat. În condiţiile în care legea spune că dacă două treimi sunt validate, parlamentul poate începe activitatea, deci există riscul ca unele mandate să fie validate, iar altele - nu şi să se întindă până la validarea guvernului.”
Sorina Macrinici este una din avocatele care s-a ocupat în 2016 de plângerile în judecată ale cetăţenilor străini care reclamaseră atunci îngrădirea dreptului la vot. În acel proces, declanşat aşa cum se ştie de epuizarea buletinelor de vot în cel puţin 18 secţii de peste hotare, au existat 100 de astfel de plângeri depuse în justiţie.
După o cercetare a actualelor norme legale cu privire la reclamarea în justiţie a unor situaţii similare, avocata Sorina Macrinici a descoperit că regulile nu doar nu au fost îmbunătăţite, ci s-au înrăutăţit chiar:
„Va fi imposibil să urmezi procedura prescrisă de legislaţie dacă ţi se încalcă dreptul de vot şi eşti într-o secţie peste hotare. Pentru că atunci când ai obţinut un refuz de la organul electoral, în aceeaşi zi trebuie să depui contestaţie în instanţa de judecată - fie personal, fie prin mail, fie prin fax. Fizic e imposibil, cetăţeanul fiind peste hotare, prin email poate să depună doar avocaţii mandataţi şi al cărui mail e introdus în program, prin urmare în aceeaşi zi să mandatezi un avocat este practic imposibil, iar prin fax - Codul de procedură civilă nici nu prevede o astfel de modalitate. Prin urmare, procedura teoretic există, iar în practică va fi imposibil să o aplici.”
Iată cum răspunde un or astfel de îngrijorări preşedinta CEC, Alina Russu:
„Eu cred că persoanele care au studii juridice şi mai au şi competenţe, cunosc care sunt procedurile, de exemplu că cererile pot fi depuse şi on-line. Deci, urmează doar să se informeze mai bine.”
