Încă 364 de oameni au fost arestați numai miercuri seara pe străzile din Belarus, unde mii au ieșit să protesteze față de învestitura neașteptată a lui Alexandr Lukașenka pentru un al șaselea mandat, în ciuda amplelor proteste ale opoziției, care îl acuză de falsificarea alegerilor din 9 august.
Lukașenka a pregătit ceremonia de pe 23 septembrie în secret, iar aceasta a fost o surpriză totală.
Coloana auto a lui Alexandr Lukașenka trece printr-un oraș gol. Ce se întâmplă în Minsk
Oamenii ieșiți în stradă să-și exprime șocul au fost alergați, trântiți la pământ și bătuți de sute de polițiști echipați din cap până în picioare.
Ceremonia de învestitură a avut loc cu mult înainte ca lui Lukașenka să-i expire vechiul mandat, în luna noiembrie.
Joi, Uniunea Europeană a spus că nu-l recunoaște în calitate de președinte al Republicii Belarus. „Această inaugurare contrazice în mod direct voința unei mari părți a populației belaruse exprimată în timpul protestelor numeroase, fără precedent și pașnice de după alegeri și nu duce decât la aprofundarea și mai mare a crizei politice din Belarus”, se spune într-o declarație a șefului politicii externe europene, Josep Borrell.
Mii de oameni au fost reținuți și bătuți de forțele de securitate belaruse în timpul protestelor care au izbucnit după alegerile din 9 august și durează de peste șase săptămâni, iar majoritatea liderilor protestelor fie au fost arestați, fie au fost alungați din Belarus.
Suntem impresionați și mișcați de curajul poporului belarus
Uniunea Europeană elaborează sancțiuni împotriva a zeci de demnitari belaruși pe care îi consideră implicați în violențe contra protestatarilor. O decizie este așteptată la un apropiat summit al liderilor europeni, deși unanimitate nu există încă. „Suntem impresionați și mișcați de curajul poporului belarus care continuă să demonstreze pașnic pentru democrație și pentru drepturile lor fundamentale, în ciuda represiunii brutale din partea autorităților belaruse. Suntem solidari cu ei și sprijinim pe deplin dreptul lor democratic de a-și alege președintele la alegeri noi, libere și corecte”, se mai spune în declarația lui Josep Borrell.
O poziție asemănătoare cu cea a Uniunii Europene au exprimat Statele Unite. „Statele Unite nu-l pot considera pe Alexandr Lukașenka lider ales legitim al Belarusului”, a declarat Europei Libere un purtător de cuvânt al Departamentului de stat. „Alegerile de pe 9 august nu au fost nici libere, nici corecte. Rezultatele anunțate au fost frauduloase și nu întrunesc legitimitate”, a mai spus purtătorul de cuvânt.
La Minsk, Lukașenka a criticat imediat poziția exprimată de Uniunea Europeană și Statele Unite care au refuzat să-l recunoască în calitate de președinte.
El a spus că este surprinzătoare mai ales poziția adoptată de vecinii Republicii Belarus, care s-au plâns, în cuvintele lui Lukașenka, în legătură cu faptul că nu au fost anunțați în prealabil despre plănuita sa învestitură. „După mine și legile noastre, nu trebuie să anunțăm pe nimeni, pentru că este treaba noastră internă”, a spus Lukașenka.
Candidata exilată a opoziției, Svetlana Țihanovskaia, și-a chemat suporterii la o campanie de nesupunere civică în Belarus.
Într-un mesaj din Lituania, unde este exilată, Țihanovskaia a spus că ea este președinta pentru care și-au dat votul majoritatea belarușilor pe 9 august și că ceremonia de inaugurare pentru cel de-al șaselea mandat al lui Lukașenka a fost o farsă. Din clipa rostirii jurământului a șasea oară, Lukașenka este președinte nelegitim, iar comandanții forțelor de securitate nu trebuie să i se mai supună, a spus Țihanovskaia.
Cuvintele sale au fost însă urmate de o nouă seară violentă, în care polițiștii au tras cu tunuri de apă, cu bastoane, cu pumnii și cu picioarele în oamenii ieșiți în stradă miercuri, în a 45-a seară de proteste postelectorale.
