Circulă pe rețelele de socializare imaginile din satelit ale unei tabere recent apărute în estul țării și care, potrivit estimărilor serviciului RFE/RL din Belarus, ar putea găzdui aproximativ 15 mii de soldați.
Lukașenko a făcut aceste declarații pe 30 iunie, înaintea Zilei Independenței care se serbează pe 3 iulie. El le-a spus concetățenilor pe care-i o conduce cu o mână de fier de trei decenii: „Calmați-vă”.
Mercenarii grupului Wagner au fost esențiali pentru efortul de război al Rusiei până când șeful lor, Evgheni Prigojin, s-a pus în fruntea a mii dintre ei într-o aparentă revoltă și marș spre Moscova, plângându-se de incompetența armatei.
Lukașenko ar fi mediat între Prigojin și regimul președintelui Vladimir Putin la apogeul crizei din 24 iunie, inclusiv prin oferirea de adăpost pentru Prigojin și o parte din luptătorii companiei Wagner. În discursul său, Lukașenko a spus despre transferurile Wagner către Belarus că „această problemă a fost exagerată”.
Prigojin a recrutat masiv printre criminalii înrăiți și alți prizonieri pentru a umple rândurile Wagner.
„Aceștia sunt cei mai pregătiți oameni”, a spus Lukașenko. „Se spune că sunt deținuți. Ei bine, toți soldații condamnați pentru crime acolo în Rusia, au murit deja, din păcate. Și încă o nuanță pe care ei nu vor să o explice: Condamnații au fost eliberați din închisorile din Rusia doar pentru frontul rusesc. Nici măcar o singură persoană dintre deținuții recrutați pentru a lupta în Ucraina nu pleacă în străinătate."
Detaliile înțelegerii dintre Kremlin și Minsk sunt neclare, dar se crede că Prigojin a călătorit acolo cu un avion privat.
Serviciul belarus al RFE/RL a obținut imagini din satelit care arată construcția a ceea ce pare a fi o nouă tabără militară de campanie în apropierea satului Țel, în districtul Asipouițki din regiunea Mahiliov din estul Belarusului, la mai puțin de 100 de kilometri de granița cu Rusia. Aceasta este mai mare decât mare parte din celelalte tabere militare din Belarus. Oficialii belaruși nu au dezvăluit scopul urmărit.
Locul unde se află unitatea este la ceva mai mult de 100 de kilometri nord de granița cu Ucraina.
La 30 iunie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, după ce s-a consultat cu oficiali din domeniul securității și al serviciilor de informații, că a ordonat întărirea apărării în sectorul militar nordic al Ucrainei, care se învecinează cu Belarus.
Locuitorii locali au declarat că lucrările de reparații și construcții la Țel au început în luna iunie.
Dar, până la 17 iunie, conform imaginilor din satelit furnizate de Planet.com și publicate de serviciul belarus al RFE/RL, nu existau urme ale unei viitoare desfășurări acolo. Nicio tabără nu era vizibilă în fotografia din satelit din 24 iunie.
Dar imaginile realizate la 27 iunie arată corturi de campanie și tranșee, noi instalații și alte semne de construcție.
Serviciul belarus al RFE/RL a numărat cel puțin 303 corturi care nu se aflau pe 24 iunie la fața locului.
Sunt vizibile zeci de obiecte dreptunghiulare care par a fi corturi de campanie, inclusiv pe platformele de lângă clădirile mai vechi.
În fotografii nu se văd arme sau alte echipamente militare.
De la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, Lukașenka a oferit baze pentru ca armata rusă să organizeze operațiuni de pe teritoriul belarus și a permis recent ca rachete nucleare tactice rusești să fie staționate acolo.
Pe 30 iunie, el a declarat că este sigur că armele nucleare tactice rusești desfășurate în țara sa nu vor fi folosite niciodată. După ce a declarat că este „din ce în ce mai convins că acestea trebuie să fie amplasate” în Belarus, Lukașenka a adăugat: „Sunt sigur că nu va trebui să le folosim niciodată cât timp se află aici. Și niciun inamic nu va pune vreodată piciorul pe pământul nostru”.
Lukașenko a devenit tot mai dependent de Putin și tot mai izolat internațional de la reprimarea disidenților și protestelor care au avut loc după dubioasele alegeri prezidențiale din 2020, în care a câștigat un al șaselea mandat prezidențial.
Mii de belaruși au fost reținuți, iar liderii opoziției au fost forțați să plece în exil sau arestați, alături de alte restricții privind presa, libertatea de exprimare și de asociere.
