Este o simplă coincidență faptul că acest acord comercial așteptat cu interes a fost semnat de vice-premierul chinez Liu He în chiar ziua în care celălalt semnatar, Donald Trump devenea al treilea președinte din istoria americană judecat de Senat în cadrul procedurii de impeachment.
Dincolo de simbolistica pe care o parte și cealaltă a politicii americane a urmărit-o, acest acord important pune capăt la 18 luni de război comercial între cele două puteri economice: China și Statele Unite. Această dispută a creat, de-a lungul timpului, o mare volatilitate pe piețele financiare și a lovit în interesele industriilor manufacturiere din America. Deblocarea unor tarife, care va intra în vigoare în 30 de zile, ar putea antrena redresarea industriilor respective, ceea ce firește vine într-un moment oportun pentru președinte, pentru care 2020 este un an electoral. Experții spun că această prima faza este practic un acord vizând agricultură și nu vizează principalele doleanțe ale președintelui, în chestiuni structurale.
Tratatul reprezintă și o modificare strategică. De unde până acum președinți republicani încercau să lase piață liberă să decidă, Trump are o politică intervenționistă, impunând Chinei prin acest acord să cumpere anumite cantități de produse, 40 de miliarde de dolari în primul an, față de doar 24 de miliarde până acum. Analiști arată că această prima faza a acordului era posibilă încă de la începutul conflictului pentru că China dorește să achiziționeze mai multe produse agricole americane. Dar efectul cel mai important este generat de faptul că acordul suspendă noi creșteri de tarife. Președintele Chinei, Xi Jinping nu s-a deplasat la Washington, dar i-a trimis lui Donald Trump o scrisoare prin intermediului adjunctului prim ministrului, în care își exprime speranța că firmele chineze vor fi tratate echitabil în America. Într-un mesaj pe Twitter, Trump a scris la sfârșitul anului trecut că se va deplasa la Beijin la o dată nespecificată, pentru a începe negocierile pentru faza a două a acordului.
