Centrul Național Anticorupție spune că anul trecut a investigat peste 800 de infracțiuni, majoritatea fiind cazuri de trafic de influență, corupere pasivă, exces de putere, delapidări de fonduri și fals în acte publice. Conducerea instituției a mai precizat la prezentarea raportului de activitate pe 2017 în parlament că numărul adresărilor la CNA este în permanentă creștere, asta deși potrivit Barometrului Opiniei Publice, încrederea populației în structura anticorupție este relativ redusă, la un nivel de numai 15%.
Statisticile prezentate în timpul audierii raportului Centrului Național Anticorupție arată că din cele peste 800 de cazuri investigate de ofițerii CNA, 318 au ajuns în instanța de judecată. Deși în 90 la sută din dosare magistrații au stabilit vinovăția inculpaților și cifra condamnărilor este cea mai mare înregistrată din 2013 încoace, doar 19 la sută din cei vizați au primit pedeapsă cu închisoare, constată Bogdan Zumbreanu, directorul CNA. El precizează că fiecare al treilea funcționar condamnat pentru acte de corupție a revenit ulterior la locul de muncă, cei mai mulți fiind doar privați de dreptul de a ocupa anumite funcții.
În aceste condiții, crede Bogdan Zumbreanu, hotărârile instanțelor de judecată nu sporesc încrederea cetățenilor în justiție, ci, din contră, întăresc percepția că aceasta se mimează:
„Un atare tablou al soluțiilor pe cauzele de corupție constituie un factor descurajant pentru cei care își fac meseria în instituțiile anticorupție, dar și pentru societate, care de cele mai dese ori acuză procurorii și CNA de lipsa de finalitate în cazurile de corupție. Nu suntem adepții criminalizării societății și nici a încarcerării tuturor, însă revenirea în sectorul public a unor condamnați penal pentru diverse fapte de corupție generează o percepție a impunității, o decepție generală în capacitățile statului de a lupta eficient contra corupției.”
Bogdan Zumbreanu a atras atenția deputaților că deși deciziile instanțelor de judecată vin pe contrasens cu intențiile instituției de a-și spori încrederea, CNA nu are drept să aprecieze hotărârile magistraților. Președintele CSM, Victor Micu, a constatat însă recent că judecătorii sunt doar o parte din actori și nu vor izbuti fără o reformare a procuraturii și avocaturii.
Directorul CNA spune că instituția pe care o reprezintă este dependentă de activitatea altor entități și în cazul testării integrității profesionale...
Directorul CNA spune că instituția pe care o reprezintă este dependentă de activitatea altor entități și în cazul testării integrității profesionale, instrument care nu funcționează deocamdată:
„Pe de o parte, a fost modificată legea privind evaluarea integrității instituționale, în sensul plasării testării integrității sub control judiciar și inițierea acestora doar cu autorizarea de către instanța de judecată, pe de altă parte, procedura de desemnare a judecătorilor specializați și investirea acestora cu dreptul de acces la secretul de stat durează mai bine de un an de zile, iar demersurile CNA adresate în acest sens Consiliului Superior al Magistraturii sunt încă nesoluționate.”
În pofida acestui impas, Centrul Național Anticorupție a eliberat peste 4400 de caziere de integritate, certificate prin care a fost evitată angajarea unor persoane care nu a făcut față rigorilor de integritate, se menționează în raportul de activitate al instituției.
Potrivit acestuia, pe parcursul anului trecut, prin intermediul Agenției de recuperare a bunurilor infracționale, au fost întorși statului 47 de milioane de lei. Deputatul PLDM Tudor Deliu a întrebat însă câți bani din frauda bancară au fost recuperați. Iată răspunsul directorului CNA, Bogdan Zumbreanu:
„În cazul în care o să fie depistate urmele acestei infracțiuni, urmele financiare mă refer, noi suntem prima instituție interesată să întreprindem toate măsurile pentru înghețarea, conservarea și repatrierea acestor mijloace financiare. Unele rezultate nu sunt făcute publice, pentru că în momentul în care dăm de urma unor sume de bani, cele care încă sunt ascunse imediat vor fi replasate în alte locuri, ceea ce va îngreuna și va face practic imposibilă depistarea locului aflării lor la moment.”
În timpul dezbaterii raportului de activitate al CNA, deputații au mai atras atenția că instituția aplică practici neuniforme de judecare a cazurilor de corupție și faptul că numai jumătate din expertizele anticorupție ale proiectelor de acte legislative sunt luate în considerare. Raportul arată că instituția a cercetat pe parcursul anului trecut riscuri de abuz de serviciu, conflict de interese, luare de mită, trafic de influență și delapidare de fonduri. Mai mulți deputați prezenți la dezbatere au cerut audierea raportului în plenul parlamentului, însă propunerea nu a fost susținută de majoritate, urmând ca decizia să fie luată de Biroul permanent al legislativului.
