Comunitatea internațională se arată îngrijorată de aparenta lipsă a dezbaterilor și consultărilor cu cetățenii în procesul de tranziție la sistemul electoral mixt, care ar fi un subiect ce a paralizat opinia publică și nu a obținut un consens larg. Cel puțin, asta reiese dintr-un proaspăt raport publicat recent pe site-ul Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, sau OSCE/BIDDO. Experții subliniază că e vorba de un raport preliminar, realizat pentru perioada 15 ianuarie-4 februarie, și promit să revină cu alte constatări.
Un interviu cu Mátyás Eörsi, șeful misiunii de observare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova a OSCE/BIDDO.
Mátyás Eörsi: „Vorbind despre monitorizarea alegerilor, mai întâi de toate, aș vrea să menționez că suntem aici cu unii membri ai echipei de bază din 15 ianuarie. Mai târziu ni s-au alăturat 28 de observatori pe termen lung, care erau repartizați în 14 echipe, peste tot în țară. Curând, va ajunge un număr mare de observatori pe termen scurt, și anume 209. Asta e important, fiindcă noi am solicitat 200. Faptul că statele membre au trimis mai mulți observatori decât s-a cerut este fără precedent, ceea ce demonstrează un angajament uriaș și un interes deosebit din partea statelor-membre OSCE.
Mai mult, din partea Adunării Parlamentare a OSCE vor veni 36 de parlamentari, iar de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei - aproximativ 30 de parlamentari și șase membri ai Parlamentului European. În total, vor fi 281 de observatori pe termen scurt care vor monitoriza aceste alegeri.
În acest moment, ne aflăm în faza de analiză. Începem cu studierea legislației ce ține de aceste alegeri, angajamentele internaționale și legile interne, ne întâlnim cu toate autoritățile care sunt gata să discute cu noi, cu toate partidele politice, cu toți candidații, îi ascultăm, după care publicăm o primă evaluare în ziua de după alegeri. Raportul pe care-l discutăm este unul preliminar și conține o listă de fapte și constatări, fiindcă acum suntem într-o fază de studiere și analizare.”
Europa Liberă: Cum ați descrie atmosfera în care se desfășoară această campanie electorală?
Mátyás Eörsi: „La această etapă, putem vorbi doar de constatări preliminare, concluziile finale despre felul în care s-a derulat această campanie electorală vor fi publicate mai târziu. Cu siguranță este o campanie care provoacă emoții. Desigur, toți cunosc că Republica Moldova este divizată. Bineînțeles, fiecare societate este împărțită, dar în acest caz e vorba de linii de divizare diferite.
Am fost informați că unele părți ar folosi resursele administrative la o scară diferită de altele, ceea ce ar putea influența oportunitățile egale în campanie. Există o serie de plângeri despre diferite tipuri de sprijin financiar pentru alegători. Deși nu s-a specificat niciodată că e vorba de cadouri în schimbul votului pentru un partid sau altul, contextul este destul de evident. Deci, ni se transmit astfel de informații și noi continuăm să le analizăm.”
Europa Liberă: Când vorbiți despre dezbinarea societății din Republica Moldova ce fel de procese aveți în vedere?
Nu este treaba noastră cine va câștiga aceste alegeri...
Mátyás Eörsi: „Cred că fiecare dintre noi are o opinie politică bine formulată despre ceea ce este admisibil și ce nu. Dar aș vrea să subliniez că nu discutăm asta nici măcar între noi. Această misiune nu este despre politică: încotro trebuie să se îndrepte Republica Moldova, spre est sau spre vest. Nu discutăm valori politice. Această misiune ține în primul rând de alegerile parlamentare în sine. Și nu este treaba noastră cine va câștiga aceste alegeri și cine va fi la coadă. Nu ține de noi ce influență vor avea rezultatele acestor alegeri asupra viitorului Republicii Moldova. Și vă spun de ce. Nu pentru că suntem cinici. Motivul este că asta ar trebui să fie decizia cetățenilor moldoveni.
Nu suntem aici să intervenim în acest proces decizional. Suntem aici ca să monitorizăm, să analizăm și apoi să oferim constatările. Vrem să ridicăm oglinda în fața societății moldovene ca să arătăm felul în care „am văzut” aceste alegeri, să raportăm comunității internaționale în ce măsură aceste alegeri sunt conforme angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, legislației interne și bunelor practici internaționale pe care Biroul Pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (sau ODIHR) le cunoaște în profunzime.”
Europa Liberă: Cred că ar fi important să menționăm aici că e vorba anume de recomandări. Standardele internaționale ale OSCE ce reglementează care alegeri sunt libere şi corecte, la modul practic, nu au putere juridică.
Mátyás Eörsi: „Exact, de asta se numesc recomandări. Acestea nu pot fi considerate drept instrucțiuni sau altceva de acest gen. Decizia despre felul în care trebuie să fie organizate alegerile, despre sistemul electoral al țării, trebuie luate de Parlamentul moldovean și asta se întâmplă de la independența statului.
Vom recomanda ceea ce considerăm să fie benefic pentru țară, însă decizia nu ne aparține...
Noi putem oferi sfaturi, putem oferi modele trecute prin timp, putem explica care sunt avantajele sau dezavantajele unor sisteme sau altele, dar decizia până la urmă este în mâinile Republicii Moldova. După ce plecăm din Republica Moldova, la două luni după alegeri, vom publica un raport final și sugerez tuturor să viziteze site-ul Biroului Pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, unde acesta va putea fi găsit, deoarece raportul va fi plin de recomandări.
Noi vom reveni în Republica Moldova ca să discutăm sugestiile noastre cu partidele politice și autoritățile naționale, să aflăm ce opinie are partea moldovenească pe marginea lor. Anume Republica Moldova va decide ce va pune în aplicare și ce nu. Vom recomanda ceea ce considerăm să fie benefic pentru țară, însă decizia nu ne aparține.”
Europa Liberă: Comunitatea internațională a recomandat anterior amendamente la legislația cu privire la finanțarea campaniilor, în care existau lacune ce ofereau posibilitatea unei administrări deficiente a resurselor. Autoritățile moldovene au schimbat între timp cadrul legal. Fac aceste reforme ceea ce s-a promis?
Mátyás Eörsi: „Într-adevăr, s-a recomandat așa ceva. Și eu am fost bucuros să aflu că Republica Moldova a ținut cont de asta și că regulile jocului sub acest aspect s-au schimbat. Trebuie să menționez că legislația care reglementează felul în care partidele politice raportează despre finanțarea lor este una excelentă. Consider că legea respectivă ar putea fi considerată drept un model pentru multe alte țări.
Totuși, există întrebări care țin de punerea în aplicare a acesteia. CEC-ul are misiunea să adune toate informația despre finanțe, conturi bancare... Însă CEC afirmă că nu are îndeajuns de multă forță de muncă. Deci, situația este că aveți legislație excelentă, dar nimeni nu cunoaște cum aceasta va fi implementată. Problema a fost rezolvată, dar eforturile trebuie să fie concentrate pe punerea în aplicare a acestor legi foarte bune, astfel încât să se atingă scopul propus.”
Europa Liberă: Ați menționat anterior că e important ca decizia cetățenilor să fie respectată. În același timp, există precedentul alegerilor locale de anul trecut, de exemplu, când alegerile au fost calificate drept libere și corecte de observatori, însă instanța le-a invalidat…
Mátyás Eörsi: „Nu aș vrea să fug de întrebarea Dvs, deoarece, desigur, nu suntem surzi și suntem la curent cu evenimentele care au avut loc în iunie anul trecut. În primul rând, și asta cred că se aplică și în cazul practicilor Biroului Pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, noi foarte rar declarăm că autoritățile trebuie să respecte decizia cetățenilor exprimată prin vot, deoarece noi considerăm că asta e ceva normal. Există un motiv din care noi deja spunem asta în Republica Moldova. Cred că unii s-ar putea întreba dacă există vreo legătură cu ceea ce s-a întâmplat în iunie. Desigur că există. Sunt sigur că autoritățile moldovene sunt la curent cu reacția comunității internaționale după ce alegerile locale de la Chișinău au fost invalidate. Consider că guvernanții sunt la curent cu posibilele consecințe. Dar aș vrea să mă declar sigur că asta nu se va repeta.”
Europa Liberă: Domnule Eörsi, sunteți originar din Ungaria, un stat cu un sistem electoral mixt, care ar fi similar sistemului curent din Republica Moldova. La ce ar trebui să ia aminte cetățenii Republicii Moldova din experiența alegerilor ungare?
Mátyás Eörsi: „Ungaria are un sistem electoral mixt din 1990, deci am putea spune că avem un pic de experiență la acest capitol. OSCE/ODIHR nu susține și nu refuză niciun sistem electoral, deoarece la această etapă există tot felul de sisteme în statele membre: sistemul mandatului unic, sistem proporțional și diferite alte sisteme, inclusiv cel introdus de Republica Moldova recent. Toate au avantaje și dezavantaje, deci nu există un sistem electoral care are doar avantaje.
Dezavantajele sistemului electoral mixt este că e foarte complicat pentru cetățeni...
Sistemul electoral mixt, și repet Biroul Pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului nu comentează oficial niciunul dintre ele, dar eu pot să vă spun că sistemul electoral mixt, într-un fel, oferă avantajele mandatului unic și a sistemului proporțional. Dar dezavantajele acestui sistem electoral este că e foarte complicat, e dificil pentru cetățeni să înțeleagă în ce mod voturile lor se vor transforma în reprezentare în Parlament. Ceea ce am încercat să explicăm este că în Republica Moldova, unde încrederea cetățenilor în instituțiile publice este în scădere pe parcursul anilor, ar putea scădea și înțelegerea felului în care se votează, și asta e îngrijorător.
Este extrem de important, nu doar în Republica Moldova, dar și în alte țări din lume, ca cetățenii să înțeleagă sistemul electoral, astfel încât să aibă o mai mare încredere în instituțiile parlamentare și în procesul electoral. Nu am nimic împotriva sistemului mixt, dar cred că aș fi descurajat introducerea acestuia acum, la fel, de altfel, cum au recomandat și reprezentanții Comisiei de la Veneția, și Biroul Pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului.”
