Revista presei europene după intervenția în Siria
În Franța, Le Monde scrie că opoziția este foarte critică față de decizia președintelui Emmanuel Macron de a participa la atac alături de SUA și Marea Britanie.
De la extrema stângă până la extrema dreaptă, trecând prin Les Républicains, partidul gaullist al lui Nicolas Sarkozy, o mare parte a clasei politice, în special formațiunile conduse de adversari personali ai lui Macron, s-au aliat pentru a condamna participarea franceză la operațiunea militară.
În schimb, scrie Le Monde, centrul și stânga spectrului politic, altfel zis principalele formațiuni care îl sprijină pe Macron, salută intervenția.
Tot în Franța, cotidianul stângii intelectuale Libération scrie că participarea Franței a fost relativ limitată, în ciuda importantelor mijloace desfășurate.
Cotidianul de dreapta Le Figaro, apropiat mai degrabă de linia fostului președinte Sarkozy, publică o serie de analize pentru a stabili bilanțul intervenției franceze și a faptului că „Macron și-a pus uniforma” militară. Le Figaro scrie că bilanțul rămâne nesigur, însă analizează și situația geopolitică din întreaga regiune, scriind de pildă că Israelul a anunțat că sprijină „pe deplin” operațiunile occidentale, dar că Netaniahu le-a cerut „reținere” tuturor miniștrilor, pentru a nu supăra Rusia.
La Londra, săptămânalul conservator The Sunday Times scrie astăzi că serviciile secrete se pregătesc se pregătesc să facă față unei „campanii murdare” din partea celor rusești împotriva „elitelor britanice”. Teama este că hackeri ruși ar putea scoate și publica chiar acum o serie întreagă de „kompromat”-uri prin care să discrediteze o bună parte a clasei politice britanice.
Theresa May are nevoie să fie foarte grijulie cu sensibilitatea britanicilor în incertitudinea de dinainte de Brexit, iar alianța militară cu SUA lui Trump vine imediat după publicarea unui sondaj YouGov, care arată că 50% din britanici estimează că englezii au făcut cel mai mult în al Doilea Război Mondial pentru a învinge Germania nazistă, față de 9% care atribuie acest rol americanilor și 13% din britanici care consideră că rușii au făcut cel mai mult.
În Germania, cotidianul Süddeutsche Zeitung publică un comentariu intutulat „Cum s-ar putea încheia infernul sirian”, care înlătură grijuliu eventualitatea oricărui scenariu apocaliptic, în vreme ce cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung îl citează pe președintele republicii Frank-Walter Steinmeier, care avertizează că „Rusia nu trebuie văzută doar ca un inamic.“ („Wir dürfen nicht Russland insgesamt zum Feind erklären.“) În mare însă, presa germană se situează de partea legalității și necesității intervenției occidentale, la care, deși o aprobă, Germania nu poate participa din motive constituționale.
Principalele ziare italiene vorbesc de asemenea favorabil despre această intervenție, la care Italia nu a participat, iar Corriere della Sera publică o scrisoare a lui Silvio Berlusconi în care fostul premier propune ca Italia să medieze între Statele Unite, Rusia și UE. „E nevoie de o înțelegere, nu de o înfruntare“, scrie fostul premier, care nu și-a ascuns niciodată simpatia pentru Putin.
În sfârșit, în Rusia, printre puțina presă care a mai păstrat o urmă de independență, Kommersant preia cele scrise în Times, la Londra, și anume că hackeri ruși ar pregăti o „campanie murdară” împotriva „elitelor britanice”.
Kommersant mai scrie și despre o altă armă a Londrei, și anume că guvernul Theresei May ar pregăti o serie de măsuri și sancțiuni care ar atinge direct apropiații lui Putin care dețin proprietăți și conturi bancare ascunse în Marea Britanie.
