Rusia a pus sub semnul întrebării aprecierile venite din Statele Unite și alte țări că de vină pentru masacrul din 22 martie, soldat cu 137 de morți, ar fi militanții islamiști și a acuzat Washingtonul că ar furniza alibi Kievului.
„Acest atac a fost revendicat de Statul Islamic, iar informațiile de care dispun serviciile noastre și partenerii noștri principali indică faptul că atacul a fost instigat de o entitate din cadrul Statului Islamic”, a spus Macron, citat de Reuters.
Președintele rus, Vladimir Putin, nu a menționat în declarațiile sale publice de sâmbătă gruparea islamistă militantă, spunând în schimb că atacatorii ar fi încercat să fugă în Ucraina.
Putin a mai spus că de partea ucraineană a graniței ar fi așteptat oameni gata să-i „facă dispăruți” pe cei patru suspecți. Ucraina a negat orice rol în atac, iar președintele Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Putin că își caută țapi ispășitori.
În remarcile sale de luni, președintele francez, Macron, a mai spus că aceeași grupare suspectată de atacul din Rusia, ISIS-K, ar fi pus la cale mai multe atacuri pe teritoriul Franței, în ultimele luni – toate dejucate de serviciile de securitate.
Macron a mai spus că Franța este gata să-și mărească cooperarea cu serviciile de informații rusești și din alte țări pentru o combatere mai eficientă a unor asemenea grupări.
„Trebuie să fie uciși”
Luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să „valideze” informațiile occidentale despre implicarea ISIS-K, spunând că este vorba de informații preliminare.
Ministerul de Externe din Tadjikistan a negat tot luni că cetățeni sau etnici tadjici ar fi implicați în atacul de la Crocus City Hall.
„Partea tadjikă nu a primit nicio confirmare de la autoritățile ruse privind știrile false care circulă în prezent, referitoare la implicarea cetățenilor tadjici”, se spune în declarația diplomației tadjice. Ea cere presei să nu vehiculeze informații neverificate, de natură să-i pună în pericol pe cetățenii tadjici din străinătate.
Presa rusă a relatat că atacatorii sunt de naționalitate tadjică, dându-le numele, iar anchetatorii au oferit detalii despre familiile lor.
Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, cunoscut pentru declarațiile sale tot mai agresive, mai ales în privința Ucrainei, a cerut pedeapsa cu moartea pentru suspecți.
„Trebuie să fie uciși?” – s-a întrebat Medvedev pe rețele, răspunzând, tot el: „Trebuie uciși și vor fi uciși”.
Pedeapsa capitală este legală în Rusia, dar execuții nu au mai fost din 1996, când președintele Boris Elțîn a instituit prin decret un moratoriu de facto, confirmat explicit de Curtea Constituțională în 1999.
Cei patru suspecți au fost duși la tribunal luni cu urme evidente de bătăi, iar bloggeri apropiați serviciilor de securitate rusești au publicat imagini în care ei par să fie torturați.
