Președintele france E. Macron și-a continuat astăzi în România turneul european consacrat mai ales reducerii decalajelor și neînțelegerilor dintre vestul bogat și estul sărac al Uniunii Europene.
Președintele României, Klaus Iohannis, l-a fixat pe omologul său francez cu privirea, curios, dar oarecum neîncrezător, atunci când acesta a fost întrebat cât de concret este sprijinul pe care Parisul îl acordă aderării României la Spațiul de Liberă Circulație Schengen. „Sunt total deschis față de acest subiect”, a declarat Emmanuel Macron, adăugând însă că „Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine” și că e nevoie de reformarea lui printr-un „control mai bun al frontierelor, o convergenţă crescută în ceea ce priveşte regulile privind azilul şi primirea cetăţenilor din afara UE”.
Președintele Franței a invitat și România la discuția despre reformarea Spațiului de Liberă Circulație, sugerând că mai întâi ar trebui refăcute regulile acestui Spațiu și abia apoi să se negocieze lărgirea lui. Rezultă, așadar, că aderarea României la Spațiul Schengen nu va avea loc într-un viitor prea apropiat, chiar dacă „Franța nu are niciun motiv să se opună”, fiindcă România a îndeplinit demult criteriile tehnice. Reformarea Spațiului de Liberă Circulație cere timp, negocieri complicate, eventual redefinirea standardelor pentru aderarea noilor membri sau chiar ridicarea unor bariere simbolice, sau nu numai, între statele din nucleul dur al Uniunii Europene și cele periferice.
Din acest punct de vedere, vizita președintelui Francez în România nu a adus vești bune. De altfel, Emmanuel Macron a plecat în turneul său prin Europa Centrală și de Est cu propria sa agendă, pe care o vrea bifată până la finele acestui an. Se pare că înalții oficiali de la București nu au reușit să-și impună obiectivele și nici măcar să le negocieze pentru a ajunge la un compromis. Macron s-a arătat optimist că un acord privind muncitorii detaşaţi în UE va fi încheiat până la sfârşitul anului. Este vorba în special despre respectarea prevederii cu privire la salariul minim al țării unde este detașat lucrătorul și evitarea așa numitului dumping salarial. Altfel spus, companiile să nu folosească muncitori aduși din România sau din alte state, care să fie plătiți cu salarii mai mici decât cele minim acceptate în Franța sau în statele unde sunt detașați. În general, multinaționalele, companiile de transport și cele franco-române, olandezo-române, germano-române folosesc această politică.
Directiva privind detașații este încălcată sistematic cu acordul lucrătorilor în cauză, care oricum ar câștiga mai bine în statele vestice ale continentului decât în România. „Directiva detaşării, aşa cum funcţionează ea astăzi, este o trădare a fundamentelor spiritului european. Piaţa unică şi libera circulaţie a lucrătorilor nu are ca scop să favorizeze ţările care promovează cele mai puţine drepturi sociale. Acest lucru nu face decât să alimenteze populismul şi să erodeze încrederea în proiectul european”, a spus ieri, la Salzburg, președintele francez, după discuțiile avute cu Christian Kern, cancelarul austriac.
Klaus Iohannis nu are încă o părere prea clară privind reformularea Directivei Uniunii Europene privind lucrătorii detaşaţi, dar a subliniat că este „inadmisibil” să existe atâtea critici cu privire la acest document, ceea ce înseamnă că acesta ar trebui îmbunătăţit.
În prezența celor doi președinți, român și francez, au fost semnate la Palatul Cotroceni o declarație de intenție privind cooperarea româno-franceză pe subiecte europene de interes comun, o declarație între Airbus Helicopters și IAR Brașov privind Contractul general existent între cele două companii și un memorandum de înțelegere între cele două părți pentru o eventuală investiție franceză la Compania Națională ROMARM SA, filiala SC Electromecanica Ploiești.
