O organizație neguvernamentală pentru egalitatea de gen a monitorizat cum relatează presă în această campanie electorală despre candidații și candidatele din alegerile parlamentare de pe 24 februarie pentru a se vedea dacă există diferențe și care sunt acestea.
Femeile sunt subreprezentate pe listele electorale, iar mass-media accentuează şi mai mult această stare de fapt. La această concluzie au ajuns experţii Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare în urma monitorizării prezenței femeilor candidate la zece cele mai populare posturi TV.
Candidatele sunt reflectate disproporţionat în raport cu candidaţii în principalele buletine de ştiri, talk-shouri, dezbateri electorale şi în spoturile electorale. Se întâmplă chiar dacă numărul femeilor care candidează la parlamentare este într-o uşoară creştere. Pe listele partidelor cota femeilor a atins un record de 42 la sută, cu 10 puncte procentuale mai mult decât la precedentul scrutin parlamentar.
Creşterea numărului de femei pe liste se datorează intrării în vigoare a legii care impune partidelor obligativitatea cotei de 40 la sută a reprezentării de gen. Numai că această cotă a fost introdusă înaintea reformei electorale care în fond a distorsionat efectele acestei măsuri pe care promotorii egalităţii de gen au promovat-o ani de zile.
În circumscripţiile uninominale ponderea femeilor e de două ori mai mică decât pe listele naţionale şi constituie 21 la sută. Deci, per total, candidatele sunt reprezentate în proporție de 35 la sută, cu doar 5 puncte procentuale mai mult decât în precedentul scrutin parlamentar, a menţionat Alina Andronache de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare:
„În pofida faptului că avem mai multe femei candidate, totuşi vedem că numărul femeilor a crescut datorită faptului că partidele au fost constrânse de a acea cotă legală de a le promova, dar ele totuşi nu se regăsesc pe locuri cu şanse de a accede în parlament. Faptul că avem mai multe femei nu a sporit prezenţa lor în spaţiul mediatic.”
În ştirile, talk-showurile şi dezbaterile electorale de la cele 10 posturi TV monitorizate candidatele sunt mai puţin vizibile, constată sociologul Vasile Cantarji de la Centrul CBS-Axa.
„Privind în retrospectivă nimic nou nu vedem. Avem aceeaşi constatare: în măsura în care femeile sunt subreprezentate, mass-media şi mai mult accentuează această discrepanţă, adică mass-media în măsură şi mai mică reflectă femeile decât acestea sunt prezente în rândul candidaților.”
Majoritatea știrilor cu conotații negative sunt la adresa candidaţilor, dar creşte ponderea celor în care sunt vizate candidatele, observă sociologul.
„Din 12 cazuri, în 11 sunt critici la adresa Maiei Sandu, unul din liderii blocului ACUM. Concluzia e că acest indicator este puternic influenţat de prezenţa în fruntea unor formaţiuni a femeilor.”
În cadrul dezbaterilor şi talk-show-urilor candidatele nu doar că sunt subreprezentate, ele au şi un număr mai mic de intervenţii. O altă observaţie e că dezbaterile cu participarea candidatelor sunt difuzate în ore de minimă audienţă.
Aceeaşi situaţie e şi în cazul spoturilor electorale. În perioada de monitorizare au fost difuzate aproape 3 mii de spoturi electorale în valoare totală de aproape jumătate de milion de dolari. Deşi se atestă o relativă paritate a reprezentării bărbaţilor şi femeilor candidaţi, spoturile unde apar candidatele sunt rulate de mai puţine ori şi iarăşi nu în ore de maximă audienţă.
