Consultările vor avea loc marți, cu o săptămână înainte de 23 martie, dată la care se împlinesc trei luni fără un guvern plenipotențiar la Chișinău și după care șefa statului este în drept să întrebe Curtea Constituțională dacă au fost îndeplinite condițiile pentru dizolvarea parlamentului și convocarea de alegeri parlamentare anticipate.
La sfârșit de februarie, când Curtea Constituțională a anulat ultimul decret al șefei statului privind redesemnarea Nataliei Gavrilița în funcția de premier, Maia Sandu a declarat că nu va mai desfășura consultări cu partidele, ci va aștepta data de 23 martie, când se împlinesc trei luni de la demisia vechiului guvern. Ar putea decizia de acum a președintei însemna că s-a răzgândit și că poate chiar ar avea de gând să facă o nouă nominalizare la funcția de premier?
PAS, evident, după căderea guvernului Sandu, nu va dori să facă, fără garanții, un guvern cu socialiștii
Analistul politic de la Chișinău, Victor Ciobanu, admite ideea, dar doar în anumite condiții: „O nominalizare, convenită cu socialiștii, care nu va fi votată. În paralel, desigur, se convin anumite acțiuni pe problemele pandemiei, criza economică – adică ce urmează să se voteze în parlament, pentru gestionarea situației.” Un alt scenariu, precizează Victor Ciobanu, ar putea fi un guvern tranzitoriu, de câteva luni, la fel convenit între PSRM și PAS: „Atunci trebuie să se asigure cine va fi garantul acestor convenții. Pentru că PAS, evident, după căderea guvernului Sandu, nu va dori să facă, fără garanții, un guvern cu socialiștii.”
Deși au semnalat că poartă negocieri, nici PSRM, nici PAS nu au admis că ar lua în calcul vreunul din cele două scenarii descrise de analistul Victor Ciobanu. Singurul care a vorbit despre proiectul unui nou guvern, susținut însă nu de două, ci de patru partide, inclusiv cel condus până recent de Maia Sandu, e liderul socialist, Igor Dodon, dar observatorii cred că acesta ar putea încerca astfel doar să-și salveze partidul dintr-o dăunătoare asociere cu formațiunea Șor.
Iată, însă, și o a treia posibilă evoluție, după consultările de marți, luată în calcul de analistul Victor Ciobanu: „Dacă vom constata că fiecare a rămas pe propria poziție, adică doar Sandu va insista pe alegeri anticipate, iar socialiștii vor opta pentru un guvern tehnocrat sau nu știu de care, înseamnă că nu s-a ajuns la înțelegere, din cauza riscului unu: orice guvern instalat acum va fi până în 2023 și, doi: orice guvern instalat anulează prima tentative și declanșează procesul de la început. ”
Ca să se ajungă la alegeri anticipate, așa cum își dorește președinta și formațiunea PAS care o sprijină, e nevoie de două nominalizări de premier eșuate, iar Maia Sandu nu a fost lăsată de Curtea Constituțională s-o facă pe cea repetată și pe asta se bazează, în general, dubiile celor care cred că în asemenea condiții, parlamentul nu va putea fi dizolvat nici după 23 martie, la trei luni de la demisia premierului Chicu. Partidele care i-au cerut în ultimele zile lui Sandu să intre în dialog cu forțele politice au sugerat că agravarea pandemiei ar mai adăugat un motiv din care președinta ar trebui să-și retracteze poziția în chestiunea legată de lipsa de guvern. Sandu nu a dat însă vreun semn că ar avea o astfel de intenție.
