Președinta Maia Sandu are de gând să revină la tema evaluării externe a judecătorilor și procurorilor – o măsură ce ar trebui să elimine corupția din justiție și care, deși lansată încă în vara lui 2019 când Sandu era șefă de executiv, a fost abandonată de guvernul Ion Chicu imediat ce i-a luat locul. De ce insistă șefa statului pe această evaluare și când s-ar putea ajunge efectiv la ea?
Într-o conferință de presă dedicată bilanțului vizitei de săptămâna trecută la Paris, președinta Maia Sandu a vorbit mult despre justiție și corupție, spunând că vrea ca R. Moldova să primească mai multă asistență financiară și investiții private franceze, dar că pentru aceasta autoritățile moldovene vor trebui să demonstreze mai întâi că cele două nu sunt doar aspirații.
Șefa statului a spus clar că-și dorește evaluarea externă a magistraților și procurorilor. În opinia ei, aceasta e acum singura măsură bună, după ce s-a convins de lipsa de capacități pentru auto-curățarea sistemului de justiție.
Nu ne rămâne decât evaluarea externă...M.Sandu
„A trecut suficient timp și avem suficiente dovezi că sistemul nu se poate curăța de sine stătător. De aici concluzia este că e nevoie de o evaluare externă, pentru curățarea sistemului judecătoresc și pentru curățarea procuraturilor. Au avut suficient ca să demonstreze că CSM, CSP și alte instituții pot să curățe sistemul. Nu s-a întâmplat. Nu ne rămâne decât evaluarea externă, inclusiv cu experți din afara țării, care să vină și să curățe sistemul”, a spus șefa statului, azi, în aceeași conferință, în care a invocat de mai multe ori corupția ca piedică în fața unor parteneriate mai strânse cu Occidentul, inclusiv Parisul.
Ideea unei „evaluări externe”, văzută în general ca destul de riscantă în mediul experților, a fost promovată de Sandu și în perioada în care a deținut funcția de prim-ministră, dar a fost abandonată imediat ce aceasta a fost demisă la sfârșitul lui 2019.
Fadei Nagacevschi, ministrul justiției din guvernul Ion Chicu, cu care socialiștii și aliații lor democrați au înlocuit atunci cabinetul Sandu, a spus că o astfel de evaluare n-ar fi pe deplin agreată nici de Comisia Veneția, instituția care consultă țările europene și vecinele lor în politicile pe justiție, în timp ce echipa Maiei Sandu susținea contrariul.
Iată cum privește însă revenirea temei în actualitate, mai exact în discursul președintei, Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice de la Chișinău:
Dar acest mijloc este unul foarte riscant...V.Gribincea
„Atunci când nu ai încredere în CSM, în CSP, în mecanismele naționale de combatere a corupției și nici în faptul că judecătorii și procurorii se vor auto-purifica, nu rămâne decât atât. Dar acest mijloc este unul foarte riscant, fiindcă fără voință politică de fier, nu a unui lider, nu a unui partid, ci voința majorității clasei politice și fără o implicare plenară a străinilor, mecanismul acesta nu va aduce rezultate scontate.”
Alte două măsuri noi examinate de Sandu în justiție par să fie fortificarea procuraturii anticorupție, după exemplul DNA-ului românesc, și constituirea unui tribunal anticorupție, similar cu cel de la Kiev. Sunt priorități din programul de guvernare al Natalia Gavrilița, premierul desemnat de Maia Sandu. Dar pentru că șansele să fie învestit sunt destul de mici, și viitorul măsurilor este deocamdată incert.
