Comentatorul Victor Pelin scrie în editorialul său pentru ipn.md despre dilema socialiștilor înaintea congresului PSRM la care ar ura să fie reales Igor Dodon la cârma partidului. Criticând, între altele, prestația lui Dodon în mandatul de președinte, comportamentul acestuia în campanie, comentatorul ajunge la concluzia că „ar fi o greșeală strategică realegerea lui Igor Dodon la cârma PSRM. Totul depinde de ceea ce își doresc cu adevărat membrii formațiunii: un nou început sau încremenirea în proiectul lui Igor Dodon… R. Moldova are nevoie de un sistem de partide robust, reînnoit, iar eventuala revenire a lui Igor Dodon la cârma PSRM nu contribuie în niciun fel la depășirea fazei de rătăcire, precum nu poate contribui nici la consolidarea formațiunii”. Dilema socialiştilor este, după părerea lui Victor Pelin, „reformarea și izbăvirea de persoanele care au subminat consensul național și au scindat societatea versus autoizolarea alături de cei care reprezintă frontul imperialist rusesc în R. Moldova. Comentatorul mai notează că spre deosebire de Igor Dodon care „nu mai are niciun dram de credibilitate”, PSRM mai dispune de un suport destul de puternic din partea cetățenilor, care trebuie valorificat după înfrângerea lui Igor Dodon.
Radio Chişinău i-a cerut un comentariu expertului în securitate Ion Leahu la recenta declarație a preşedintelui ales Maia Sandu, cea că se opune federalizării ca metodă de rezolvare a conflictului de pe Nistru şi că soluționarea conflictului trebuie să includă retragerea trupelor ruse de pe teritoriul R. Moldova. Fostul membru al Comisiei Unificate de Control, Ion Leahu, pune la îndoială eventuale progrese în reglementarea transnistreană în timpul apropiat. „Nu va fi nimic. Moscova este foarte cointeresată de statu quo și va fi foarte interesată ca Chișinăul să-și asume obligațiunea de a restitui Moscovei cele 7 miliarde de dolari, care au fost „arse” de către regiunea transnistreană în formă de gaze naturale. Maia Sandu, fiind economist, va găsi soluția pentru a demonstra că Chișinăul nu-i datorează nimic Moscovei și că banii trebuie să-i întoarcă Tiraspolul. Însă va trece multă vreme până președintele va avea posibilitatea să colaboreze cu un guvern sau parlament onest în acest sens. Majoritatea parlamentară e ostilă Moldovei, iar Guvernul e numit de această majoritate”, notează Ion Leahu. În articol se aminteşte că declaraţiile Maiei Sandu au fost criticate atât de Federaţia Rusă, cât şi de fostul ei oponent, Igor Dodon. Membra Comitetului pentru afaceri internaționale al Dumei de Stat, Elena Panina, a declarat că regiunea transnistreană nu va accepta niciodată retragerea pacificatorilor.
Reacţia Rusiei la afirmațiile Maiei Sandu i-a atras atenția şi editorialistului Ziarului Național Nicolae Negru. „Moscova a pus în mișcare toată forța sa propagandistică, manipulatoare, împotriva Maiei Sandu, acuzând-o că ar fi cerut retragerea pacificatorilor ruși... Numai că președintele ales s-a referit la trupele ruse și nu la misiunea pacificatorilor”, observă Negru. El precizează că nu este prima dată când Moscova aplică acest procedeu de substituire a termenilor în încercarea de a atribui Chișinăului intenții belicoase. Editorialistul mai notează că Igor Dodon a repetat acuzaţiile lansate de la Kremlin. „Cu prezența în Parlamentul R. Moldova a 37 de „neutraliști” socialiști, cu un guvern al lui Dodon, neutralitatea R. Moldova s-a transformat într-o parodie... Și procesul „neutralității” nu stă pe loc. În ultima vreme, observăm la Chișinău apariția unor „unioniști” și „proeuropeni”, pe care, paradoxal, mai mult decât neo-imperialismul rus, îi îngrijorează neo-marxismul, progresismul și globalismul occidental”, mai notează Nicolae Negru. „A critica Occidentul, inclusiv România, e un lucru firesc, ține de pluralism, de confruntarea sănătoasă de idei, dar a sprijini forțele politice antioccidentale, antiromânești, a juca, din punct de vedere politic, de partea Rusiei expansioniste e altceva, e geopolitică pură, e trădare”, conchide Nicolae Negru.
JurnalTV publică pe pagina sa web schimbul de replici între fosta ministră a sănătăţii Ala Nemerenco şi premierul Ion Chicu. Comentând procentul testelor pozitive care rămâne a fi unul foarte înalt, Ala Nemerenco şi-a reluat ideea necesității testării în masă a contacţilor. „Dacă am face un mic efort și am testa măcar într-o zi toți bolnavii care acuza simptome și sistemul medical îi rejectează, toți membrii familiei celui bolnav care nici pe departe nu stau în carantină… toți contacții direcți care au măcar un singur simptom, am putea ajunge la o necesitate de vreo 20-30 mii teste. Aceasta ar însemna circa 10.000 - 12.000 cazuri noi de Covid. Într-o singură zi. Și ar duce la colapsul sistemului tot într-o zi. De aceea o să se patineze luni întregi cu aceste +/- 3 mii teste în zi. Și nimic mai mult. În loc să facă ceva cu adevărat util, vor tot masca realitatea foarte gravă de la noi”, consideră Ala Nemerenco. În replică premierul Ion Chicu a spun că reapar „diferite aberații și speculații. Îi recomand acestei doamne să meargă la colegii săi din spitale să-i întrebe care este situația, poate le dă o mână de ajutor”.
Cotidianul.md îl citează pe șefului adjunct al Direcției Sănătate din cadrul Primăriei Chișinăului, Boris Gîlcă, cu declarația că în spitalele municipale nu mai sunt paturi libere pentru pacienții cu Covid-19. „Situația epidemiologică în Chișinău rămâne a fi destul de gravă. Observăm o continuă creștere, avem o continuă creștere a cazurilor grave de infectări. Specialiștii ne atenționează asupra unui pronostic nefavorabil. Toate paturile activate în spitalele municipale, inclusiv cele de la terapie intensivă, pentru pacienții infectați cu Covid-19, sunt ocupate”, afirmă oficialul. El a precizat că spitalele mai pot primi zilnic între 5 şi 10 pacienți, din contul persoanelor care se externează. „Atenționez însă că paturi libere sunt la limită. Capacitățile sunt la limită… Toate paturile de terapie intensivă sunt ocupate și uneori devine o misiune science fiction ca să găsim un loc liber în terapie intensivă”, a mai declarat Boris Gîlcă precizând că supraaglomerarea spitalelor s-ar datora inclusiv prelungirii perioadei de spitalizare. „Rotația unui pat rămâne pe o durată mult mai mare, iar asta nu ne permite să internăm mai mulți pacienți”, a punctat Boris Gîlcă.
