Curtea Constituțională de la Chișinău se pregătește să examineze pe fond, joi, 7 mai, controversatul acord de împrumut semnat de Guvern cu Rusia, un acord despre care puterea în frunte cu președintele Igor Dodon și premierul Ion Chicu spune că va salva bugetul lovit de criza de coronavirus, dar despre care opoziția spune că este o capcană, o amenințare la adresa securității R. Moldova. Curtea Constituțională și-a schimbat recent conducerea, înlocuindu-și președintele care provenea din sânul puterii cu o președintă venind din rândurile opoziției, și a suspendat intrarea în vigoare a acordului cu Rusia. Valentina Ursu a stat de vorbă cu fosta prim-ministră Maia Sandu, lidera partidului PAS de opoziție, despre situația de la Curtea Constituțională și despre ce poate însemna decizia instanței pentru politica moldoveană.
Europa Liberă: Pentru început, vreau să vă cer opinia Dvs. despre situația destul de tensionată în jurul Curții Constituționale. De ce s-a creat această situație?
Maia Sandu: „Pentru că în Republica Moldova la putere sunt oameni care încearcă din răsputeri să controleze deciziile tuturor instituțiilor, inclusiv ale celor care trebuie să fie independente de politic și pentru că avem o decizie importantă pe care trebuie s-o ia Curtea Constituțională, importantă pentru cetățeni, pentru că de această decizie depinde dacă vom intra în niște datorii destul de...”
Europa Liberă: Deputatul socialist Vasile Bolea a anunțat că va depune o cerere de recuzare a judecătorului Curții Constituționale Nicolae Roșca. Și el scrie pe pagina sa de Facebook că va depune recuzarea mâine, 7 mai, la ședința plenului Curții Constituționale, pentru că, așa cum scrie el, „judecătorul Nicolae Roșca nu este obiectiv la examinarea sesizărilor depuse de membrii PAS”, acesta fiind în 2016 membru al Biroului Permanent Național al partidului pe care îl conduceți Dvs.
Maia Sandu: „Nicolae Roșca și-a depus mandatul de membru al Partidului Acțiune și Solidaritate în momentul în care a fost ales la Curtea Constituțională și putem să-l întrebăm pe acest deputat dacă a procedat la fel în raport cu Țurcan, cel care a fost membru marcant al Partidului Socialiștilor înainte să ajungă la Curtea Constituțională. Deci, vedem aici duble standarde. În momentul în care omul a încetat să mai fie membru al partidului, nu poate să fie suspectat de alte acțiuni dacă deciziile membrului Curții demonstrează obiectivitate.”
Europa Liberă: Dl Litvinenco zice că președintele Dodon ar încerca să-l repună pe dl Țurcan în funcția de președinte al Înaltei Curți, pentru că folosește Curtea de Apel pe care o controlează. De ce l-am citat pe dl Litvinenco? Pentru că este colegul Dvs. de partid. Chiar să fie controlată Curtea de Apel?
Maia Sandu: „Păi noi știm încă din vara anului precedent, atunci când noi elaboram reforme pentru a elibera justiția din captivitatea politicului și pentru a elibera justiția de judecătorii corupți, cu interese, în acea perioadă de atunci, Igor Dodon încerca să facă legături cu oameni care să-l ajute politic...”
Europa Liberă: A trecut un an de atunci...
Maia Sandu: „Și da, pe alocuri a reușit să obțină control asupra anumitor instanțe și Curtea de Apel este una dintre ele. Nu încă în toate instanțele, nu reușește încă să controleze toți judecătorii, dar tocmai de aceea este important acum ca să ne oprim, în special judecătorii să se gândească dacă vor să revină într-un sistem de tipul celui al lui Plahotniuc în care au fost cu toții folosiți în scopurile politicului. Deci, noi contăm pe faptul că există totuși insule de independență, de rezistență în sistemul judecătoresc și că oamenii aceștia nu vor ceda cu toții presiunilor politice.”
Europa Liberă: Deci, Curtea Constituțională se pregătește să examineze ratificarea acestui credit rusesc pe care l-a negociat și semnat Guvernul Chicu? De ce s-a ajuns atât de departe? Totuși, unii vă învinuiesc că dvs. ați fi interesați să puneți frână accesării celor 200 de milioane de euro din împrumutul de 500 de milioane și că nu procedați tocmai corect, pentru că Moldova e într-o situație destul de dificilă și are nevoie de bani - fie din Est, fie din Vest?
Nu înțelegem de ce într-un acord despre datoria statului trebuie să apară referințe la niște datorii private nu se știe ale cui...
Maia Sandu: „Moldova are nevoie de bani, dar nu cu orice preț. Noi nu ne putem permite să acceptăm un acord în care pentru cele 200 de milioane de euro o să trebuiască să rambursăm miliarde. Atât timp cât există clauze în acest acord, care introduc datorii private despre care nu știm și care nu își au locul acolo, și care deschid portița pentru abuzuri ulterioare enorme, noi nu putem să permitem ca un asemenea acord să intre în vigoare. Și da, noi am încercat să convingem alte partide din parlament ca să nu ratifice acest acord, noi am propus o soluție mai simplă pentru cei care au negociat acest împrumut și care își doreau foarte mult ca el să fie aprobat atunci, să se aprobe cu două rezerve, asta însemnând că se aprobă acordul fără articolul 7.2 și încă un articol din acel acord...”
Europa Liberă: Credeți că articolul acesta e învăluit de mister?
Maia Sandu: „Credem că acest articol presupune riscuri enorme pentru datoria externă și pentru securitatea economică a statului. Ce au datoriile private către băncile din Rusia cu datoria de stat? Noi împrumutăm 200 de milioane de euro, este o dobândă pe care trebuie s-o plătim împreună cu aceste 200 de milioane și asta-i tot. Deci, un acord corect asta ar trebui să includă. Nu înțelegem de ce într-un acord despre datoria statului trebuie să apară referințe la niște datorii private nu se știe ale cui.”
Europa Liberă: Dobânda nu ridică semne de întrebare, 2% este accesibil?
Maia Sandu: „Dobânda este mai înaltă decât condițiile la care am putea noi să obținem surse din partea Uniunii Europene, de exemplu, dar avem un guvern care nu este credibil, care nu vrea să facă reforme, care nu este capabil să deburseze nici banii din asistența macrofinanciară și în situația asta dobânda este o problemă, dar nu este o problemă atât de mare, precum acest articol 7.2. Deci, până la urmă putem trece peste această dobândă, chiar dacă o guvernare responsabilă ar putea să se împrumute la condiții mai bune, mai ieftine, dar nu putem să trecem peste articolul 7.2.”
Europa Liberă: Și ce se întâmplă într-un caz și în altul, după verdictul Curții Constituționale?
Maia Sandu: „În situația în care Curtea spune că e neconstituțională prevederea, acest acord nu intră în vigoare și opțiunile pentru guvernare sunt sau să renegocieze, dacă reușește să renegocieze cu Rusia și să elimine articolele declarate neconstituționale, sau să renunțe cu totul la acest împrumut și să încerce să găsească bani în altă parte. Dacă lucrurile se vor întâmpla la Curte în așa fel, încât să se păstreze acest acord, atunci, din păcate, el va intra în vigoare și ne asumăm cu toții niște riscuri foarte mari pentru viitor.”
O asemenea prevedere nu se regăsește în acordurile de împrumut ale Rusiei cu alte țări...
Europa Liberă: Am auzit și părerea părții ruse. Ceea ce am aflat de la demnitarii ruși, e că acest credit este totuși foarte favorabil pentru Republica Moldova și că ambițiile opoziției fac ca acești bani să nu ajungă la Chișinău.
Maia Sandu: „Să-i întrebăm atunci pe reprezentanții Rusiei, de ce o asemenea prevedere nu se regăsește în acordurile de împrumut cu alte țări, pentru că Rusia a semnat și cu alte țări acorduri de împrumut și o asemenea prevedere nu se regăsește acolo, dar cel mai important – Rusia acționează în nume propriu, noi avem Guvernul Republicii Moldova și cerem de la Guvernul Republicii Moldova. Rusia poate să vrea să semneze tot felul de chestii, e treaba ei; treaba guvernului nostru este să negocieze și să semneze acorduri care sunt în interesul cetățenilor Republicii Moldova. Și aici sunt pretențiile noastre, sunt pretențiile la autoritățile Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dacă în acest răstimp s-ar fi negociat și totul ar fi fost transparent, ați fi putut să interveniți mai devreme și până la urmă să fie negociat așa cum ar fi în avantajul Republicii Moldova?
Maia Sandu: „E foarte ciudat în genere tot acest proces, pentru că s-a vorbit foarte mult, luni de zile, despre un credit de 500 de milioane, după care n-a urmat nimic și într-o perioadă scurtă nu e clar cine a mers la Moscova, cine a negociat, dacă a negociat ambasadorul și dacă asta este în capacitatea lui de a citi un acord și de a înțelege care sunt riscurile...”
Europa Liberă: Până la urmă s-a anunțat că dl Pușcuța ar fi fost cel care a negociat...
Maia Sandu: „Așa spune dna președintă a parlamentului...”
Europa Liberă: Exact!
Maia Sandu: „Și dacă el a negociat un acord așa păgubos pentru Republica Moldova, că nu avea cum să nu înțeleagă că aceste prevederi sunt păguboase, atunci trebuie să răspundă. Și tocmai de asta noi am făcut o adresare la procuratură, ca procuratura să investigheze cine a semnat și de ce s-a întâmplat acest lucru.”
Europa Liberă: Cetățeanul simplu ce trebuie să înțeleagă?
Am solicitat ca procuratura să investigheze cine a semnat...
Maia Sandu: „Cetățeanul simplu trebuie să înțeleagă că noi suntem în pragul unei alte fraude, că prin această prevedere - 7.2 - se pot scurge iarăși miliarde din bugetul de stat și noi suntem o țară săracă, chiar dacă am fi o țară bogată, oricum nu ar trebui să permitem cuiva să deschidă porți pentru abuzuri și furturi de miliarde. Dar în special după toate experiențele noastre extrem de proaste din toți acești ani cu furturi de miliarde și miliarde, cum să asistăm așa pasiv, să ni se spună că, uite, vin niște bani, 200 de milioane, dar acolo să se introducă și o prevedere care mai târziu ar putea să ne coste miliarde? Nu contează dacă asta se întâmplă mâine, peste un an sau peste cinci, sau peste șapte, dar trebuie să avem mare grijă ce semnăm în numele cetățenilor.”
Europa Liberă: Dar autoritățile explică că au găsit această oportunitate, pentru că nu venea tranșa din partea Uniunii Europene și trebuiau cumva să găsească bani ca să acopere partea din buget?
Maia Sandu: „Tranșa a doua din asistența macrofinanciară urma să vină în decembrie și dacă guvernul pe care l-am condus nu era demis, această tranșă ar fi venit în decembrie, a treia tranșă trebuia să vină până în luna martie. Acesta era programul și vă asigur că un guvern responsabil ar fi asigurat debursarea acestor bani în timp. Guvernul actual a stopat reforma justiției, nu face nimic pe combaterea corupției și a schemelor de contrabandă, dimpotrivă am văzut acum cum contrabanda cu țigări pe care noi am stopat-o - și avem cifre care demonstrează asta, că a fost zero pe perioada mandantului nostru -, din februarie a fost reluată și e vorba deja de milioane. Deci, Uniunea Europeană are toate aceste cifre, pentru că, inclusiv dacă vorbim de contrabanda cu țigări, țările Uniunii Europene sunt destinație a acestei contrabande și acesta este un lucru foarte prost, inclusiv pentru țările Uniunii Europene, nemaivorbind de procesele democratice, pentru că se atentează la libertățile democratice, nemaivorbind de situația foarte proastă în domeniul reglementării presei. Toate aceste lucruri, evident, nu permit Uniunii Europene să deburseze acești bani, cu toate că Uniunea Europeană a anunțat alte ajutoare care nu sunt condiționate, dar care vin din cauză că ne confruntăm cu această criză.”
Europa Liberă: Dar dacă ratăm această șansă, ca să fie accesați bani din partea Uniunii Europene, cel puțin eurodeputatul Siegfried Mureșan a spus că această posibilitate mai este valabilă până în miezul verii, după asta am văzut o inițiativă a altor cinci eurodeputați români care au spus că cer ca să fie prelungit termenul...”
Maia Sandu: „Se discută...”
Europa Liberă: Dar dacă se ratează această ocazie, o să fie învinuită opoziția, pentru că ar fi pus bețe în roate ca acești bani să ajungă?
Maia Sandu: „O să fie învinuiți cei care nu fac reforme. Noi, în cinci luni de zile la guvernare, am demonstrat cât de mulți bani, pe timp de pace, poți să debursezi, și pe timp de pace au fost mulți bani, pe timp de criză, Fondul Monetar deja a dat 235 de milioane de dolari care nu sunt condiționați, după care pot să dea bani suplimentari în cadrul programului. Uniunea Europeană vine acum cu 100 de milioane suplimentar, deci a doua asistență macrofinanciară, din care prima tranșă va veni iarăși fără condiții, pentru că, indiferent dacă trăiești într-o țară cu un guvern responsabil sau iresponsabil, e nevoie de bani, dar acolo unde guvernele sunt responsabile, unde guvernele sunt credibile, fac reforme, unde nu vorbesc urât și arogant cu partenerii de dezvoltare, acolo șansele să obțină mai mulți bani sunt mai mari. Și toată această situație trebuie să și-o asume doar guvernul.”
O să fie învinuiți cei care nu fac reforme...
Europa Liberă: Poate e bine să lămuriți totuși, ce restanțe are guvernarea de la Chișinău, ca să poată accesa acești bani din partea UE?
Maia Sandu: „Cea mai importantă condiție pe asistența macrofinanciară ține de demonopolizarea sectorului energetic, dar sunt și condiții care țin de avansarea pe reforme, deci pe demonopolizarea sectorului de gaze naturale. Aici trebuie aprobate legi care să separe sectorul de transport de celelalte active ale „Moldova-Gaz” și, respectiv, să nu mai depindem noi de „Gazprom” atunci când vine vorba de unde cumpărăm gazele naturale. Asta ne-ar deschide, de exemplu, posibilitatea să cumpărăm din Ucraina, dacă prețurile sunt mai bune acolo și, evident, din România, când se va finaliza acest proiect al gazoductului. Dincolo de asta, Uniunea Europeană a revenit la condițiile politice, pentru că vede regres pe procesele democratice, pentru că nu vede deloc progres pe reforma justiției. Reforma justiției pe care am inițiat-o noi, și anume cu mecanismul de evaluare externă a judecătorilor și a procurorilor, așa cum se face în mai multe țări, acest mecanism a fost aruncat la gunoi de către actuala guvernare. Actuala guvernare a zis că o să vină cu un mecanism mai bun, dar n-a mai făcut nimic, după care am văzut ce s-a întâmplat la CSM, am văzut reacția Comisiei de la Veneția. Toate aceste lucruri sunt notate la Bruxelles și oamenii înțeleg că nu există intenție în raport cu aceste reforme, în raport cu consolidarea proceselor democratice. Ceea ce se întâmplă la Curtea Constituțională, evident, Bruxelles-ul știe și este informat, deci de asta au și apărut condițiile politice. Vă amintiți că prima dată s-a impus o condiție politică atunci când PD și PSRM au aprobat sistemul electoral mixt? Și de acolo au pornit condițiile politice.”
Europa Liberă: E grea tema pe acasă? E posibil ca acest scurt timp, până în vară să fie onorate aceste condiționalități?
Maia Sandu: „E posibil. Deci, pe tranșa a doua lucrurile se pot face în două săptămâni, în 10 zile. Și pe tranșa a treia cea mai importantă lege e cea în raport cu demonopolizarea sistemului de gaze și legea trebuia deja să fie scrisă. În cazul nostru, planul era să o aprobăm în primul trimestru al anului 2020, deci până în luna martie.”
Europa Liberă: Eventual, dacă nu ajung banii promiși de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, dacă se stopează creditul rusesc, dacă se mai întârzie și cu tranșele din partea FMI, unde ajunge Moldova?
Maia Sandu: „Moldova n-o să ajungă bine cu acest guvern și deja vedem că lucrurile arată foarte prost. Arătați-mi un agent economic care a primit sprijin de la stat, chiar dacă au fost anunțate niște ajutoare pe care noi nu le considerăm suficient de bune, dar nici astea nu au ajuns la agenții economici; arătați-mi oameni care și-au primit indemnizațiile de șomaj, deci nu se face nimic. Și asta este foarte grav, pentru că dacă nu va fi ajutată economia astăzi, peste două luni va fi prea târziu, pentru că foarte multe companii vor da faliment, se vor închide foarte multe locuri de muncă și falimentarea întreprinderilor e un proces ușor, dar iată crearea unor noi companii, crearea unor noi locuri de muncă e un proces foarte complicat. De asta nu doar că e nevoie de cât mai mulți bani pentru a-i injecta în economie, dar e nevoie ca aceste injecții să se facă la timp. Deci, astăzi-ieri trebuia să se facă aceste investiții pentru subvenționarea șomajului tehnic, pentru subvenționarea salariului, așa încât în special întreprinderile mici și mijlocii să nu dea faliment și să nu rămână oamenii fără un loc de muncă. Pentru asta, chiar dacă întârzie finanțarea externă, trebuia de renunțat la mai multe cheltuieli din bugetul de stat, pentru că ce s-a făcut la rectificare nu este suficient.”
Moldova n-o să ajungă bine cu acest guvern și deja vedem că lucrurile arată foarte prost...
Europa Liberă: Dar s-a renunțat totuși?
Maia Sandu: „S-a renunțat, dar la o sumă foarte mică. Oricine poate citi bugetul, știe că se poate renunța la o sumă mult mai mare, că sunt cheltuieli care nu sunt absolut necesare.”
Europa Liberă: Care ar fi, de exemplu?
Maia Sandu: „Sunt foarte multe. Se fac achiziții la Ministerul de Interne. Nu știu dacă acea achiziție, în primul rând că se face ocolind regulile și se invocă situația de urgență, dar nu are nicio treabă situația de urgență cu acea achiziție. Și doi: asta e o achiziție care putea fi amânată. Sunt bani pentru deplasări, sunt proiecte ale ministerelor care nu sunt necesare și noi avem o listă întreagă...”
Europa Liberă: Deci, lăsați să se înțeleagă că acțiunile pe care le anunță guvernul că le are pentru perioada aceasta de criză și post-criză nu sunt tocmai adecvate situației?
Maia Sandu: „Nicidecum! Din martie am venit cu două măsuri economice care trebuie întreprinse imediat. La prima fază trebuia să se vină cu un program se subvenționare a salariilor. Și vorbim aici de vreo 130 de mii de oameni, deci vorbim de întreprinderi mici și mijlocii. Guvernul a venit și a spus că o să ramburseze impozitele pentru companiile care au plătit salariile și au plătit impozitele. Câte sunt aceste companii care își permit atunci când nu funcționează deloc sau chiar dacă funcționează parțial întreprinderea, dar multe nu funcționează deloc din cauza stării de urgență, câte din aceste companii pot să plătească salariile? Și dacă nu poți plăti salariile, înseamnă că nu primești niciun ajutor de la stat. Noi am zis 75%, mă rog, dacă n-au putut 75, au putut să pună 60, 65% din salariul mediu pe economie, să meargă acești bani direct la companii și companiile să dea salarii, nu să forțeze oamenii să plece de la locul de muncă, să se înregistreze în calitate de șomeri și să-și ia indemnizația de șomaj, pentru că asta înseamnă că compania a dat faliment, s-a închis, locul de muncă nu mai există. Două-trei luni cel puțin trebuia acest program și doi: fondul de garantare a creditelor. Acum, guvernul spune că o să subvenționeze dobânda, dar când mergi la bancă și dacă ești o companie care azi nu funcționează – nu-ți dă nimeni credit. Deci nu mă ajută pe mine cu nimic subvenționarea dobânzii, dacă eu nu primesc creditul. Ca să primesc credit, mie îmi trebuie garantare din partea statului și așa fac marea majoritate a țărilor, dacă sunt garantate din partea statului – atunci eu am șansa să obțin un credit de la bancă și după asta putem să discutăm, dar dacă nu obținem credit, la ce îmi servește mie, în teorie, subvenționarea dobânzii?”
Europa Liberă: Și Dvs. acum ați vrea să se clatine guvernul, să pice executivul?
Maia Sandu: „Noi nu vrem să clătinăm pe nimeni, noi am văzut în aceste câteva luni de zile, în special în ultimele două luni de zile, o administrare extrem de proastă a crizei sanitare cu o rată de îmbolnăvire a medicilor mai mare decât peste tot în lume și cu spitale transformate în focare de infecție, și cu materiale de protecție procurate cu mare întârziere și după aia încă ținute în depozite și noi am mers în spitale și am văzut pe viu ce se întâmplă acolo. Deci nu vorbim de la televizor...”
Vrem să fim siguri că acest ajutor românesc ajunge în spitale totuși...
Europa Liberă: Dar vă este clar ajutorul cum a fost repartizat, cel care a ajuns în Republica Moldova?
Maia Sandu: „Nu ne este clar nici nouă și nu le este clar nici managerilor de spitale, și nu ne este clar dacă, în general, tot ajutorul a fost distribuit, știm doar că s-a făcut achizițiile cu mare întârziere, chiar după ce au venit aceste loturi pierdute prin lume, au stat la vamă că nu reușeau să le devameze, după care nu e clar unde au ajuns acestea. Acum a venit ajutorul românesc și vrem să fim siguri că acest ajutor românesc ajunge în spitale totuși și trebuie să se întâmple asta cât mai curând.”
Europa Liberă: Dar cum poate fi supravegheat acest ajutor, ca să vă convingeți că a ajuns unde trebuie?
Maia Sandu: „Sper că autoritățile de la București vor cere informație, că sunt cumva în dreptul să știe și societatea civilă. Noi în parlament cerem informație, dar deocamdată nu primim niciun răspuns, pentru că oamenii ne povestesc că ei sunt foarte ocupați. Noi am solicitat crearea unei comisii în parlament care să analizeze cum a fost administrată această criză sanitară, pentru că noi considerăm că acțiunile greșite sau inacțiunile pe alocuri ale guvernului au condus la această proastă administrare a crizei sanitare, și doi: nici nu este clar până unde mergem cu această criză sanitară. Cifrele pe care le prezintă guvernul nu sunt credibile. Noi urmărim statisticile și în alte țări, statisticile în alte țări au fost în creștere până la un moment, deci, creșterea numărului oamenilor infectați, după care s-au stabilizat, după care au mers în jos. Deci sunt niște tendințe clare.”
Europa Liberă: Dar scenariul acesta a fost aplicat și în Moldova, nu?
Maia Sandu: „La noi merg și în sus, și în jos - într-o zi mai mulți, în altă zi mai puțini și tot așa. Nu ne este clar de ce nu s-au testat mai mulți oameni, pentru că ni s-a spus că teste sunt, niciodată nu ni s-a spus că nu sunt teste. Dacă nu sunt teste, înțelegem de ce nu faceți testare, întotdeauna ni s-a spus: totul există, totul este. În realitate am văzut altceva și acum e foarte greu, în baza acestor cifre oficiale pe care le prezintă autoritățile, să înțelegem unde suntem totuși, în ce punct suntem pe criza sanitară.”
* Partea a doua interviului :
