Linkuri accesibilitate

Maia Sandu: „Vrem judecători care stau la straja legii, nu care o încalcă”


Federica Mogherini la întîlnirea de la Bruxelles cu Maia Sandu, 30 septembrie 2019

În ajunul vizitei Federicăi Mogherini la Chișinău, problemele reformării justiției continuă să îngrijoreze.

Maia Sandu o aşteaptă mâine la Chişinău pe șefa diplomației europene, Federica Mogherini, aflată în ultimele zile ale mandatului său. La o întâlnire la începutul acestei săptămânii la Bruxelles, Sandu primise de la Mogherini promisiunea fermă că cele două tranșe mult așteptate ale asistenței macrofinanciare, oprite în 2018 din cauza deteriorării sub vechiul guvern a standardelor democratice şi a statului de drept, vor fi deblocate și trimise Moldovei până la sfârșitul anului. O condiţie de bază este garantarea independenţei justiţiei, a serviciilor de urmărire penală, lupta cu corupţia. Cât de mult însă s-a mişcat Guvernul Maiei Sandu în aceste eforturi?

În justiţie, guvernul Maiei Sandu a reuşit până acum să oprească un concurs nedorit pentru alegerea noului procuror general, dar nu a reuşit să împiedice magistraţii să destituie un consiliu ce-i conduce şi pe care executivul l-ar vrea intact până începe evaluarea judecătorilor şi restructurarea CSJ.

Maia Sandu crede că e vorba despre o obstrucţionare a reformelor, din partea unor magistraţi ghidaţi de grupuri de interese, ceea ce a repetat astăzi într-o conferinţă, la încheierea şedinţei cabinetului său:

„Ţine de dreptul şi responsabilitatea judecătorilor să aleagă CSM. Dar acea adunare a luat nişte deciztii fără să respecte procedura: nu s-a ţinut cont nici de prezenţa necesară, s-au încălcat şi alte prevederi ale cadrului

Orice intenţie de a obstrucţiona reforma din partea unor judecători care se simt cu musca pe căciulă nu ne vor opri din calea noastră de a reforma justiţia ...


normativ. Or, asta este inacceptabil, pentru că noi vrem judecători care stau la straja legii, nu care o încalcă. Dincolo de asta, mesajul e că: orice intenţie de a obstrucţiona reforma din partea unor judecători care se simt cu musca pe căciulă nu ne vor opri din calea noastră de a reforma justiţia. Noi suntem susţinuţi de toţi cetăţenii – nu mă tem să spun acest lucru – care vor să aibă dreptul la justiţie corectă.”

Dacă CSM nu reuşeşte să demonstreze ilegalitatea demiterii sale, ar putea trece cel puţin o lună până se alege un nou CSM, iar asta înseamnă că până atunci procurorul interimar nu va avea cui solicita ridicări de imunitate în cazul judecătorilor pe care, eventual, ar vrea să-i vizeze în anchete de felul celei declanşate preşedintelui CSJ, Ion Druţă, cercetat la ora actuală de procurori într-un dosar de „îmbogăţire ilicită”.

În plus, un nou CSM s-ar putea opune evaluării magistraţilor de o comisie din afara sistemului, aşa cum intenţionează executivul, ceea ce s-a văzut clar din discursurile magistraţilor care au participat la ultima adunare a judecătorilor.

Dacă în privinţa judecătorilor lucrurile nu sunt încă clare deloc, în ceea ce priveşte Procuratura, dificultăţile mari par să fi rămas în trecut. Un procuror general interimar, instalat în funcţie de noua guvernare, anunţă cu o anumită periodicitate, pornirea de noi dosare pe cazuri de corupţie, iar guvernul tocmai a declanşat un concurs pentru alegerea, de o comisie de experţi aleşi de Ministerul Justiţiei, a doi candidaţi pe care să-i propună Consiliului procurorilor. O încercare a acestui consiliu de a organiza un propriu concurs în care să-l numească pe succesorul interimarului actual a fost stopată după ce coaliţia de

Guvernul se confruntă cu criticile celor ce dezbat intens cât de potrivită ar fi sporirea rolului său în selectarea procurorului general ...


guvernare a reuşit să treacă prin Parlament o lege ce aduce schimbări radicale la modalitatea de alegere a şefului pe procurori.

Pe de altă parte, guvernul însuşi se confruntă cu criticile celor ce dezbat intens cât de potrivită, mai ales pentru viitor, ar fi sporirea rolului guvernului în selectarea procurorului general. Criticii spun că asta ar valida influenţa politicului asupra justiţiei, în timp ce executivul se justifică cu argumentul că în situaţia în care a ajuns această justiţie, alte soluţii mai bune nu ar exista.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG