Linkuri accesibilitate

Marcel Spătari: „Orice sistem de pensii trebuie să fie echilibrat”


Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari.

Ministrul Muncii și Protecţiei Sociale, Marcel Spătari, în studioul Europei Libere, face precizări despre strategia guvernului în problema măririi vârstei de pensionare.

Bugetul pentru 2022 așteaptă adoptarea sa finală în parlamentul de la Chișinău. Au loc discuții aprinse în societate despre propunerea legată de mărirea vârstei de pensionare, văzută de autorități ca o șansa de a mai echilibra balanţa cheltuielilor sociale. Ministrul muncii și protecției sociale, Marcel Spătari, spune că decizia de săptămâna trecută din parlament, legată de vârsta de pensionare, nu este o inițiativă a ministerului său, dar ea soluționează o problemă creată de parlament anul trecut, când fosta majoritate formată din socialiști și fracțiunea „Pentru Moldova” a redus vârsta de pensioane printr-o decizie neconsultată cu societatea. Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul Spătari a mai spus că majorarea vârstei de pensionare este totuși o măsură necesară, pentru că echilibrează sistemul național de pensii, infirmând totodată speculațiile că noua formulă nu ar lua în calcul anii de studii sau de îngrijire a copiilor.

Interviu cu ministrul Marcel Spătari
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:17:19 0:00

Europa Liberă: Haideți să examinăm câteva scenarii. Primul: dacă vârsta de pensionare ar fi fost din 1 ianuarie 2022 cea care a fost până în 2017, adică 57 de ani în cazul femeilor și 62 în cazul bărbaților, ce s-ar fi întâmplat?

Marcel Spătari: „Asta ar fi însemnat că anul viitor bugetul de pensii ar fi crescut cu 1,6 miliarde și în fiecare an după aceea creștea și mai mult, cu 1,8 miliarde aproximativ în 2023, ajungeam la două miliarde în plus în 2024 și tot așa, pentru că noi pensionari în sistem înseamnă noi cheltuieli pentru bugetul de pensii. Or, noi deja am alocat două miliarde și 100 de milioane pentru creșterea pensiei minime de la 1 octombrie, de aceea ar fi fost o presiune foarte mare pe sistemul de pensii, care este deja deficitar. Sistemul asigurărilor sociale din Republica Moldova are un deficit în jur de 15 la sută, care este finanțat din bugetul de stat, asta ar fi însemnat că ar fi trebuit din bugetul de stat să alocăm mai mulți bani pentru fondul de pensii și în timp asta ar fi adâncit și mai mult deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat și ar fi limitat capacitatea statului de a face investiții în infrastructură, de a crește salariile sectorului bugetar ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Înseamnă ceea ce spuneți Dvs. că argumentul de bază este cel financiar totuși?

Noi avem un sistem de asigurări sociale din care se plătesc nu doar pensiile...

Marcel Spătari: „Argumentul de bază este echilibrul sistemului de pensii. Orice sistem de pensii trebuie să fie echilibrat. Noi avem un sistem de asigurări sociale din care se plătesc nu doar pensiile, din care se plătesc și indemnizațiile pentru îngrijirea copiilor, se plătesc indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă, adică certificatul de concediu medical, se plătește asigurarea de șomaj și multe alte lucruri. Acest sistem trebuie să fie într-un echilibru.

Noi, pe de o parte, solicităm ca angajații să plătească contribuții, contribuția este de 23 la sută din salariu în sectorul real și 29 la sută din salariu în sectorul bugetar și din acești bani plătim toate acele indemnizații, pensiile. De aceea, lucrurile trebuie să fie într-un echilibru. Noi avem un dezechilibru în sistem, dar care este încă cât de cât sustenabil, 15 la sută, e de mai mulți ani în jurul acestui nivel, ne-am adaptat la 15 la sută deficit, dar noi nu putem să aprofundăm și mai mult acest deficit.”

Europa Liberă: Încă o întrebare, până să trecem la scenariul următor – de ce totuși femeile și bărbații să iasă la pensie la aceeași vârstă? A trezit această chestiune întrebări multe și în dezbaterea parlamentară, aș vrea să ne spuneți Dvs., totuși, în unele țări se face diferență. De ce în această variantă, eu înțeleg că e o variantă elaborată de guvernul din acel an, 2017, de ce ați decis s-o păstrați?

Marcel Spătari: „Noi am decis să păstrăm status-quo-ul pentru ca să câștigăm timp, să analizăm și să vedem situația în fond. Sistemul de pensii este un sistem foarte complex, extrem de complex și în patru luni de zile, cu o criză COVID, cu o criză a gazelor, noi nu am avut timp să analizăm sistemul de pensii în profunzime ca să înțelegem dacă parametrii actuali sunt parametrii corecți.

Deci, decizia de săptămâna trecută, care a fost încă o dată înaintată de deputați în parlament, nu este o inițiativă a ministerului nostru, ea rezolvă o problemă creată în parlament. Anul trecut, un grup de deputați au votat acea revenire la vârsta de pensionare mai mică, fără o fundamentare economică, fără a consulta ministerul, fără a consulta Casa Națională de Asigurări Sociale.

O problemă care a fost creată în parlament și este rezolvată tot în parlament...

Respectiv, o problemă care a fost creată în parlament este încă o dată o problemă pentru balanța sistemului de pensii și este rezolvată tot în parlament. Deci, nu avem acum suficientă analiză, suficientă înțelegere a sistemului pentru ca să facem modificări profunde privind vârsta de pensionare.

Noi am avut o lună la dispoziție pentru ca să identificăm resursele pentru a crește pensia minimă, în august-septembrie, și ca să implementăm un mecanism ca pensia minimă să crească și să fie sustenabilă. Atunci, într-adevăr, am analizat sistemul de pensii doar din această perspectivă, din perspectiva acordării dreptului la pensie minimă de două mii de lei și până la urmă am găsit acea soluție despre care am discutat, pensia minimă să fie acordată în funcție de stagiul de cotizare și să fie în timp absorbită de creșterea pensiei calculate, dar asta este o altă discuție.

Deci, încă o dată, proiectul de lege din parlament înseamnă menținerea situației actuale și mai aduce câteva elemente noi: indexarea anuală a pensiilor, care este revăzută ca să favorizeze pensiile mici, pentru că o creștere în sumă fixă favorizează pensiile mai mici, care va fi o componentă a indexării de anul viitor și, pe de altă parte, pensionarea anticipată, care este reintrodusă în lege, dar într-un mod mult mai prudent...”

Europa Liberă: Acușica vorbim și despre asta, dle ministru, dar încă o clipă. Să ne imaginăm acum cel de-al doilea scenariu pe care vi-l propun, situația reală. Deci, vârsta de pensionare continuă să crească progresiv, în câțiva ani se va ajunge la 63 de ani și pentru femei, și pentru bărbați, de ce e o variantă preferabilă asta la cea pe care o discutam mai sus?

Marcel Spătari: „Vârsta de pensionare crește în acest moment în fiecare an cu șase luni doar pentru femei.”

Europa Liberă: Da, cea pentru bărbați a atins deja vârsta.

Marcel Spătari: „Pentru bărbați este la 63 de ani. Eu pot să vă spun încă o dată că...”

Europa Liberă: Adică voiam să vă întreb – ce câștigăm?

Marcel Spătari: „Da, da, înțeleg. Noi păstrăm, adică parlamentul, că parlamentul până la urmă a înaintat această propunere, își păstrează graficul actual, care există deja în lege, există alte mecanisme de susținere și abilitare a femeilor, de integrare a lor în câmpul muncii, indemnizații pentru îngrijirea copiilor ș.a.m.d. Acum în multe țări femeile se pensionează la aceeași vârstă ca și bărbații, există alte țări în care femeile sunt avantajate din acest punct de vedere.

Bătrâneţe, slujbe grele. Ce şanse de angajare au vârstnicii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:35 0:00
În acest moment nu suntem într-o situație dezavantajoasă pentru femei...

Este o discuție pe care putem să o purtăm, în acest moment nu suntem într-o situație dezavantajoasă pentru femei, femeile anul viitor vor ieși la pensie la 60 de ani, bărbații la 63 de ani, deci în continuare există o diferență, mai avem timp să vedem dacă acest grafic merită să fie menținut sau poate găsim o soluție care să fie echitabilă pentru toată lumea.

„Este devreme să vorbim despre o reformă structurală, fundamentală a sistemului de pensii”

Deci, nu suntem în grabă din acest punct de vedere, mai există încă această diferență de trei ani între femei și bărbați, ceea ce ne permite ca să luăm aer în piept și să ne gândim bine ce facem mai departe.

Ministerul nostru actualmente implementează programul național de compensare a creșterii prețurilor la gazele naturale și la căldură, introduce mecanisme pentru subvenționarea locurilor de muncă, care sunt afectate de COVID, toate aceste procese solicită foarte mult capacitatea ministerului.

Trebuie să înțelegeți că la minister funcționează 40 de oameni și avem o capacitate de a implementa un anumit număr de politici la un moment dat. Cândva, acest Minister al Muncii și Protecției Sociale avea 150 de angajați, acum are în jur de 50 de angajați. Din ce motiv s-a ajuns aici, n-o să intru în detalii, dar este un minister subdimensionat pentru toate problemele sociale pe care le are țara noastră. Asta nu înseamnă că noi nu lucrăm.

Noi am mărit turațiile foarte mult la minister, implementăm proiecte care înainte nici nu erau considerate de competența ministerului nostru și eu trebuie să-mi conving colegii pe interior că noi trebuie să facem asta și am colegi foarte buni, care se dedică și care lucrează și în weekend, și seara târziu ș.a.m.d. Este devreme să vorbim despre o reformă structurală, fundamentală a sistemului de pensii.

Încă o dată, anul trecut, în parlament, fără nicio fundamentare a fost luată această decizie care agită spiritele. Eu înțeleg foarte bine că e un subiect foarte sensibil, dar el agită spiritele. Noi trebuie să avem o atitudine prudentă, de aceea și pensionarea anticipată, care se introduce ca un fel de măsură compensatorie, ca să permită totuși unor persoane care au lucrat, într-adevăr, foarte mult timp, această măsură este introdusă foarte prudent, adică cu niște parametri destul de restrictivi.

Pensia la vârsta de pensionare vs. pensia anticipată

Adică, ca să ieși la pensie anticipată, trebuie să depășești pentru bărbați cu 5 ani stagiul complet și pentru femei – cu 3 ani stagiul complet. În sistemul de pensii, noi avem doi parametri principali: stagiul de cotizare, care este 34 de ani pentru bărbați, 32,6 luni pentru femei și avem vârsta de pensionare, care este 63 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru femei.”

Europa Liberă: Deci, acest stagiu - 34+5 în cazul bărbaților?...

Pensia anticipată este o pensie specială, dar ea se introduce prudent...

Marcel Spătari: „Da, exact. Bineînțeles că nu toată lumea se califică pentru pensie anticipată, pentru că pensia anticipată este o pensie specială, dar ea se introduce prudent, nu ca în 2017, fiindcă în 2017 parametrii au fost de așa natură că au fost foarte mulți oameni care au solicitat pensii anticipate și într-un an de zile s-a închis acel program. Noi vrem să introducem niște criterii mai restrictive pentru ca pe parcurs, în funcție de numărul de beneficiari să le relaxăm, adică să micșorăm pragul de trecere, ca să intre mai mulți oameni în cazul în care absorbția programului nu va fi suficientă. Deci, asta vrem să facem.”

Europa Liberă: Da, și în aceste zile ați avut de explicat cetățenilor ceva ce s-a afirmat în mod greșit în spațiul public. Ce s-a întâmplat? Despre această pensie anticipată, ce s-a întâmplat?

Marcel Spătari: „Într-adevăr, nu știu, e din motive de neînțelegere sau există o intenție în spate, dar foarte multe mijloace de media, foarte multe canale sau portaluri ș.a.m.d. au tirajat știri false, precum că perioada de îngrijire a copilului nu se mai ia în calcul la pensionare, ceea ce este fals. La pensionarea standard, ca și până acum, perioada de îngrijire a copilului, perioada de serviciu militar, perioada de șomaj, perioada de incapacitate temporară de muncă, adică de „foaie de boală” – toate acestea se iau în calcul ca fiind echivalente cu stagiul de muncă.

Din acest punct de vedere nu se schimbă nimic, ceea ce apare nou este această formulă de pensionare anticipată pentru care, într-adevăr, se consideră doar perioadele contributive, adică perioadele în care persoanele efectiv au plătit contribuția, de asta se numește contributivă, pentru că e plătită contribuția. Și o perioadă în care o persoană stă acasă, de exemplu, cu copilul, că poate să fie și mama, poate să fie și tata în concediul de îngrijire a copilului.

În această perioadă, dacă persoana nu lucrează, atunci această persoană nu cotizează, deci nu este o perioadă contributivă, asta este pentru pensionarea anticipată, iar pensionarea anticipată înseamnă pensionarea mai devreme, mai devreme decât vârsta standard, doar pentru această situație specială perioadele nu sunt și nici nu erau anterior, în 2017, tot nu erau luate în calcul.

Pur și simplu în media, nu generalizez, dar pe multe site-uri, și la televiziuni ș.a.m.d. au prezentat această excepție ca fiind o regulă, repet, este vorba de un mecanism care există în alte țări, care este un mecanism nou, un pic mai greu de înțeles, într-adevăr, dar este un mecanism modern, care este implementat și în România, și în alte țări europene, care deschide posibilitatea persoanelor de a avea pensii mai devreme, dacă au cotizat mult. Deci, aceste excepții, neluarea în calcul a perioadei de îngrijire a copilului, de exemplu, se referă strict la pensia anticipată. Mai mult decât atât, unele site-uri au prezentat informația ca și cum concediul de îngrijire a copilului nu se mai ia în calcul, de parcă până acum s-ar fi luat în calcul la stabilirea pensiei anticipate.

Păi, iată, la stabilirea pensiei anticipate până acum în experiența noastră anterioară, a țării noastre din 2017, aceste perioade tot nu au fost luate în calcul. Dacă este oportun să le luăm totuși în calcul pentru pensia anticipată sau nu – putem să discutăm suplimentar și eu știu că între cele două lecturi din parlament se discută cu Casa Națională, a fost solicitată și opinia ministerului nostru pentru a vedea dacă totuși este mai bine să relaxăm pe această dimensiune criteriile, adică să acceptăm ca perioadă contributivă sau ca o perioadă echivalată, că nu este contributivă, că nu se plătesc contribuțiile, dar să acceptăm ca perioadă echivalată perioadei de contribuție, de exemplu, concediul de îngrijire a copilului, este o posibilitate, trebuie să analizăm care este impactul ș.a.m.d.

Dar trebuie să avem în vedere că acest drept de pensie anticipată este unul suplimentar, el nu înlocuiește niciun drept existent, el nu modifică dreptul sau cadrul de pensionare standard după limita de vârstă, care rămâne exact așa cum este astăzi, ci doar introduce un nou drept.”

Pensiile private: „Nu avem un cadru legal foarte dezvoltat”

Europa Liberă: Pe final, dle ministru, în planurile ministerului intră și ceva în legătură cu fonduri private de pensii? Sunt invocate de unii analiști ca o soluție la situația pe care o avem complicată cu fondul de pensii.

Pensiile private pot soluționa problema pentru unele categorii de salariați...

Marcel Spătari: „Pensiile private pot soluționa problema pentru unele categorii de salariați sau poate pentru niște întreprinzători, care au niște venituri mai mari, dar care nu sunt de natură salarială și ei ar putea să-și permită să acceseze aceste pensii private.

Actualmente, în Republica Moldova pensiile private nu sunt interzise, ele pot exista, doar că nu avem încă furnizori de asemenea servicii, nu avem un cadru legal foarte dezvoltat care să asigure sustenabilitatea și să asigure securitatea unui asemenea sistem, pentru că un gestionar de fonduri private, el ia anumite decizii de investiții a acestor bani ș.a.m.d. Adică e vorba de un sistem care comportă un anumit grad de risc și atunci noi trebuie să ne asigurăm că există un cadru legal și o protecție a celor care accesează aceste fonduri private, or acest cadru nu poate fi dezvoltat doar de ministerul nostru, aici avem nevoie de o colaborare cu Ministerul Finanțelor ca să elaborăm un cadru pentru dezvoltarea pensiilor private.

Citește și: Radiografia sistemului de pensii în România (Panorama. ro)

În acest moment sunt doar discuții de intenție, încă un proces concret la minister nu a fost pornit în acest sens, dar nu este exclus ca anul viitor să revenim asupra subiectului. De asemenea, o oportunitate ar fi dezvoltarea unui sistem de pensii opționale, gestionate tot de CNAS, adică de Casa Națională de Asigurări Sociale, care să fie similar cu pensiile private într-un anumit sens, dar să ofere posibilitatea persoanelor asigurate de a cotiza mai mult pentru a beneficia de pensii mai mari, ceea ce este posibil.

De exemplu, pentru salariații din sectorul IT ar putea fi o soluție, cei care sunt în IT Park și care au o impozitare specială a salariilor, la ei, ca să vă dau un exemplu, salariul real poate fi în jur de 40 de mii de lei, dar pentru că sistemul de cotizații sociale este așa construit încât ei plătesc foarte puțin, venitul lor asigurat este în jur de 7.000 de lei, ceea ce înseamnă că după ce o viață întreagă ai lucrat cu 40 de mii salariu și te-ai obișnuit cu un anumit nivel de trai, atunci când se naște un copil sau când ieși la pensie indemnizația pentru îngrijirea copilului sau pensia sunt calculate din venitul asigurat, adică din 7.000 de lei. Și vă dați seama că un salariat din sectorul IT, care a avut toată viața salariul de 40 de mii de lei, va primi o pensie foarte mică, extrem de mică pentru stilul de viață și se va considera nedreptățit. Ei își doresc să fie implementat asemenea sistem.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG