Nimeni n-ar putea spune că 2020 a fost un an bun pentru români. Totuși Ovidiu Raețki, europarlamentar, găsește într-un articol publicat pe blogurile Adevărul cel puțin un motiv puternic de satisfacție : a fost cel mai bun an în relația dintre România și Statele Unite. Mai întâi, livrările de rachete Patriot : „Marea Neagră a devenit deja unul din cele mai fierbinţi subiecte pe lista de priorităţi de securitate ale NATO şi SUA”, iar România – „naţiunea-etalon de pe Flancul Estic al NATO care deţine acest sistem de rachete sol-aer”. Apoi bazele de la Kogălniceanu şi Câmpia Turzii, modul în care este gestionată problema tehnologiei 5G, plus acordul semnat săptămâna trecută, pentru o sumă record de 8 miliarde de dolari, care va finanța modernizarea centralei nucleare de la Cernavodă şi „Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării, pentru perioada 2020-2030”. Raețki îi prezumă un rol foarte important în acești pași ambasadorului american la București Adrian Zuckermann, extrem de activ, continuând eforturile predecesorului său Hans Klemm, dar, din fericire, într-un climat politic mult mai favorabil : nu cu un guvern PSD Dragnea, ci unul liberal, ferm pro-occidental. Au contat de asemenea foarte mult două dintre vizitele președintelui Klaus Iohannis la Washington și întrevedererile cu liderul de la Casa Albă. Ovidiu Raețki speră că, până la finele acestui an s-ar putea rezolva și ultimele probleme în suspensie, între care acceptarea României în sistemul Visa Waver. Adică „Un an diplomatic spectaculos”, spune autorul.
Un scandal care se adâncește este cel al diplomelor false ale fostului șef al Oficiului de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Lurențiu Baranga. El a fost numit nu demult în funcție de premierul Ludovic Orban, dar a demisionat zilele trecute după izbucnirea scandalului. Premierul ar fi încercat să bagatelizeze cazul, spune presa. „E treaba lui că ne-a păcălit (…), a spus Orban. A venit dintr-o funcție publică. (…)A fost evaluată această numire, am aplicat toate procedurile de evaluare a candidatului, nu am avut aceste informaţii legate de falsul în privinţa diplomelor”. Numai că revista Newsweek România și jurnalista Emilia Șercan (aceasta din urmă într-o postare pe Facebook) fac cunoscut faptul că încă din 2016, după 7 ani de la deschiderea dosarului!) justiția a dat verdict definitiv de anulare a diplomelor de studii ale lui Laurențiu Baranga. Sentința nu a fost pusă în aplicare decât în 2020, între timp cariera lui Baranga mergând tot înainte. Documentele publicate de Newsweek sunt uluitoare. Ca și detaliile date de Ioana Ene-Dogioiu pe spotmedia.ro despre funcțiile pe care le-a deținut Baranga : director adjunct al ORNISS, organismul care acordă sau nu demnitarilor drept de acces la documentele secrete. Aici nu e clar : instituția neagă că omul ar fi fost chiar director. Apoi șef la Oficiul de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, bașca profesor universitar, conducător de doctorate, ba chiar evaluator în cadrul ARACIS, structura care se ocupă de acreditarea unităților de învățământ superior. Omul nu are, de fapt, decât zece clase cinstite, apoi un bacalaureat fals, studii universitare controversate. Și, după cum cu tragic umor scrie Emilia Șercan, preluată de știripesurse.ro : „Credeați că le-ați auzit pe toate? Iar vă pripiți. Fiica lui Baranga, Andreea, și-a dat și ea doctoratul în 2016. La «Universitatea Valahia», ca și tatăl ei, cu același conducător de doctorat, iar pentru că se terminase toată imaginația în familia Baranga, a pus tezei de doctorat același titlu”.
