În ultima lună câteva sute de imirganți din Orientul Mijlociu au fost prinși de Garda de Coastă în apele teritorale ale României. Față de anul trecut, când un singur imigrant a fost descoperit venind din Marea Neagră, numărul mare de imigranți îi face pe experți să creadă că traseul Turcia-România va devei o rută principală de tranzit, fiindcă traversarea Mediteranei și a Mării Egee de ambarcațiunile ilegale a devenit ceva mai complicată prin comparație cu anii trecuți.
România nu este o țară atractivă pentru cei care fug de război și de sărăcie, pentru că nu alocă prea mulți bani pentru imigranți și pentru că locurile de muncă pe care aceștia le-ar putea găsi nu sunt destul de bine plătite. Apoi în multe cazuri oamenii sunt retrimiși la ei în țară, după ce sunt verificați și în plus nefiind stat Schengen, odată ajunși aici refugiații nu pot pleca nestingheriți spre Vest. Deci, în mod normal imigranții nu ar avea motive să se îndrepte spre România și oricum, plecarea lor din porturile turcești se face cu acordul tacit al oficialilor din țara vecină.
Marea Neagră este, pe de altă parte, o mare capricioasă: vestitele „vânturi rele” despre care vorbesc marinarii își schimbă direcția pe neașteptate și pot lovi ambarcațiunile din toate părțile, valurile, cu toate că în general nu sunt foarte mari, au o frecvență mare și sunt extrem de puternice, iar curenții impredictibili au o mare forță. Furtunile cu ploi torențiale, cu valuri de cinci-șase metri și vânturile rotitoare pot fi, așadar, piedici serioase pentru ambarcațiunile imigranților.
Cu toate acestea, după ce Ruta Balcanică - Turcia-Grecia-Macedonia-Serbia-Ungaria – s-a blocat din cauza gardurilor pe care au început să le construiască aceste țări și după ce traseele mediteraneene au început să fie mai bine monitorizate, Marea Neagră poate fi o opțiune, pentru cei disperați și pentru samsarii lor.
Acum un an și jumătate, agenția rusă Sputnik News vorbea despre „ruta alternativă” prin România, care urma să înlocuiască Ruta Balcanică și prezenta o serie de hărți pentru a demonstra felul în care se vor schimba preferințele migranților. În România, fostul șef al Statului Major General, Constantin Degeratu, argumenta că fluxul de migranți care ține în șah Europa Occidentală n-ar fi altceva decât o „operațiune militară” gândită la Moscova.
Nu există nicio dovadă a acestei ipoteze, dar apropierea Turciei de Rusia și neglijarea de către Ankara a Parteneriatului Strategic cu România, le dă de lucru celor de la Garda de Coastă, cel puțin acum înainte de instalarea toamnei. Azi noapte o navă cu aproape 160 de iranieni și irakieni, dintre care 56 de copii, a eșuat în apropierea țărmului României. Operațiunea de salvare a fost un succes, dar România spune mereu că nu are banii și resursele necesare pentru primi refugiați și imigranți. Rămâne, însă, deschisă întrebarea, de ce aceștia și-ar dori să vină în România, cu toate riscurile pe care le ridică Pontul Euxin.
