Mariana Pîntea, singurul rabiolog din Chișinău: „Este foarte important ca persoanele mușcate de animale să se adreseze imediat la medic”

O femeie de 63 de ani, care s-a prezentat doamna Vera, din satul Drăsliceni, raionul Criuleni, povestește că a fost nevoită să vină la Chișinău, în condițiile în care în R. Moldova sunt doar doi medici rabiologi, unul la Chișinău și unul la Bălți.

La Mariana Pîntea, singurul rabiolog din Chișinău, care activează din 1996, doamna Vera a ajuns cu piciorul drept însângerat și bandajat, semn că fusese mușcată recent.

„Câinele vecinului m-a mușcat. Mergeam pe drum și el s-a năpustit la mine. Parcă nu am ce face astăzi acasă și trebuia să vin aici”, spune indignată femeia, care a fost trimisă direct în cabinetul de vaccinare, pentru a i se administra prima doză de vaccin.

Doamna Vera este unul dintre cei aproximativ 15 pacienți pe care spune că-i are zilnic Mariana Pîntea.

„În zilele de luni adresările sunt mai multe, decât pe parcursul săptămânii, pentru că în weekend oamenii sunt mai activi. Este foarte important ca aceștia să se adreseze cât mai curând posibil, ca împreună să luăm decizia privind tratamentul antirabic”, ne spune medicul.

Tratamentul antirabic complet presupune administrarea a cinci doze de vaccin timp de o lună, care se efectuează în prima, a treia, a șaptea, a 14-a și a 28-a zi de la mușcătură.

„Dacă animalul rămâne viu după 14 zile de la mușcătură putem întrerupe acest tratament. Asta înseamnă că în momentul mușcăturii animalul era sănătos și nu prezenta niciun pericol”, adaugă medicul.

În cazul în care pacientul nu poate supraveghea animalul care l-a mușcat, medicul recomandă urmarea tratamentului complet, pentru a evita orice pericole.

„De obicei, după mușcătură, omul se simte bine, nu are niciun simptom, decât disconfortul de la mușcătură. Simptomele pot apărea peste o lună sau trei luni, dar literatura de specialitate arată că poate fi vorba și despre un an sau doi. Virusul, odată ajuns în organism, distruge sistemul nervos și persoana poate avea halucinații, febră, frică de a bea apă”, ne explică Mariana Pîntea.

În anul 2022, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, au solicitat asistență medicală și tratament profilactic – 5.195 de persoane. În ultimii 20 de ani s-au înregistrat trei cazuri de rabie umană soldate cu deces. Motivul îmbolnăvirii a fost adresarea întârziată pentru asistență medicală. Ultimul caz a avut loc în anul 2019, când un copil a decedat. „S-a adresat în ultimul moment, când era bolnav și nimeni n-a putut să-l salveze”, își amintește medicul.

Lui Andrei, un alt pacient care spune că a fost mușcat de câinele unei rude, după ce confirmă că animalul era vaccinat, Mariana Pîntea îi administrează doar o doză de tetanos.

„Nu vom iniția tratamentul antirabic, rămâne să monitorizăm câinele. Dacă până pe 26 august câinele este viu, nu este nevoie să faceți niciun tratament. Dacă, însă, câinele moare până atunci, dispare, este accidentat sau are un comportament inadecvat, fără bilet de trimitere veniți aici la noi să începem tratamentul”, îi spune doctorul.

Mariana Pîntea spune că și vaccinul antitetanic se administrează când o persoană este mușcată de un animal, întrucât tetanosul (boală infecțioasă) se transmite cel mai frecvent prin răni contaminate și cel mai mare risc îl reprezintă plăgile adânci produse prin înțepare și mușcătură.

Unii pacienți consideră că dacă au prelucrat rana provocată de mușcătură, nu mai este nevoie să se vaccineze. Ceea ce este greșit, spune Mariana Pîntea, potrivit căreia o prelucrare bună a plăgii poate distruge până la 80% din virus, „dar este suficient să rămână 1% din cantitatea virusului că există pericol de infectare”.

Nu s-a adresat imediat la medic nici Natalia, o pacientă din Chișinău, care povestește că a fost mușcată de un maidanez în curtea blocului în care locuiește. A ajuns la doctor abia în „a treia zi de la mușcătură, când am făcut atac de panică, am avut febră, diaree”. „Câinele este vagabond și după regulă trebuie să începem tratamentul acum. Dacă puteți monitoriza câinele timp de 14 zile și până la 22 august este viu, putem întrerupe tratamentul”, i-a spus medicul Nataliei.

Cei mai mulți pacienți care se adresează la Mariana Pîntea au fost mușcați de picioare, mâini sau față. În cazul mușcăturilor pe față și degete se face tratament combinat: vaccin și tratament cu imunoglobuline.

Te-ar putea interesa și: Digitalizarea lentă a sistemului medical: „În loc să te ocupi de bolnavi, aștepți până se învârtește roata”

Pacienții care primesc vaccinul antirabic n-au voie să consume alcool timp de șase luni și nu-și pot administra alte vaccinuri în primele trei luni de la tratamentul antirabic.

Mariana Pîntea își încheie ziua de muncă cu un raport, pe care îl trimite Centrului de Sănătate Publică Chișinău și Primăriei Municipiului Chișinău, privind numărul de pacienți pe care i-a avut, ce animale au provocat mușcăturile, câte persoane au fost vaccinate: „S-a întâmplat și sâmbătă să fiu chemată la muncă, și seara, și eu vin. Aceasta este munca mea, eu nu pot să nu vin”.