Programul este dedicat mobilizării potențialului uman și financiar al diasporei pentru dezvoltarea socio-economică locală a țării. Săptămâna viitoare va fi lansat un nou concurs de granturi în cadrul acestui program. Autoritățile publice locale de nivelul întâi, în comun cu asociațiile sau membrii diasporei, asociațiile de băștinași, grupurile de inițiativă ale cetățenilor stabiliți în străinătate sau reveniți pot aplica la Programul Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, program demarat în 2020, a declarat Marin Alla, consilier pentru diaspora și etnii al Prim-ministrului Republicii Moldova care se referă și la alte probleme ale moldovenilor din diaspora.
Europa Liberă: Banca Națională recent a anunțat că moldovenii aflați peste hotare au trimis acasă anul trecut mai mari sume bănești decât în 2019, fiind transferați peste 1 miliard 400 de milioane de dolari, asta însemnând cu aproape 22 la sută mai mult decât în 2019. Puteți să ne spuneți, totuși, câți cetățeni ai Republicii Moldova se află actualmente în străinătate?
Operez cu cifre de mai mult de 800 de mii, pentru că mai mult de 800 de mii suntem undeva la marja reală.
Marin Alla: „Nu există o statistică, încearcă acum Biroul Relații cu Diaspora să identifice, cel puțin prin aproximare, pentru că este imposibil să identificăm o cifră corectă sau să spunem numeric clar câți sunt într-o țară sau câți sunt în altă țară, pentru că sunt anumite probleme care nu ne permit să facem un sondaj cât se poate de veridic, dar operez cu cifre de mai mult de 800 de mii, pentru că mai mult de 800 de mii suntem undeva la marja reală. Guvernul Republicii Moldova a înțeles lecția, și e o lecție destul de dură, că trebuie să-și asume responsabilitatea foarte clar de cetățeanul său oriunde s-ar afla acesta și să găsească instrumente și modalități ca să-i faciliteze atât traiul, cât și condiția să se întoarcă înapoi.”
Europa Liberă: Migrația și-a lăsat cel mai profund amprenta în mediul rural. Dacă mergi în satele Republicii Moldova, acolo o să vezi tristețe, pentru că majoritatea caselor sunt pustii, multe dintre ele sunt deja scoase la vânzare. Este adevărat că, în baza remitențelor, multe sate prind viață, dacă vorbim de Corjeuți sau alte localități, de acolo de unde sunt plecați majoritatea moldovenilor și nu au lăsat în paragină nici casele, nici satul. Ce părere aveți Dvs. despre ceea ce se întâmplă la sat?
Marin Alla: „E un dezastru. Eu aș spune că este un dezastru. În unele sate dezastrul este mult mai mare, în unele comunități care sunt mai mari și au primari buni, comunitatea de oameni de acolo este mult mai activă, cumva satul se menține. În cazul în care comunitatea este mult mai mică, infrastructura este groaznică, practic, omul nu are ce căuta acolo și atunci el este acela care vine în urbe, își găsește un loc și acesta este motivul din care satele mor. Pe de altă parte, din perspectivă trebuie să fim aceia care să creăm condiții la nivel rural și atunci să punem în aplicare politici cum este posibil să menținem oamenii în localități, cum este posibil să menținem oamenii cu posibilitatea de a nu-și părăsi casa sau a nu o vinde.”
Europa Liberă: Autoritățile statului au elaborat multe politici privind stoparea acestui fenomen, migrația, privind infrastructura, motivarea celor plecați să revină acasă, dar nu prea crede lumea în aceste politici.
Marin Alla: „Am avut posibilitatea să discut cu cei care sunt plecați din Republica Moldova, care fac parte din diasporă. Cea mai mare problemă a lor și durerea cea mai mare este că și-au lăsat oamenii dragi în sat, în care satul nu se dezvoltă. Sunt acei care vor să contribuie direct și sunt anumite programe care sunt implementate inclusiv cu partenerii noștri internaționali PNUD și alte organizații internaționale în care Guvernul Republicii Moldova este parte componentă a acestor programe, dar uneori în unele localități nu poți reuși, pentru că elementul de consolidare al oamenilor trebuie să fie mult mai mult explicat și mult mai mult înțeles de cei care au rămas la nivel local.
O altă paradigmă care nu cumva dăm greș de ce nu sunt implementate cu succes toate politicile care sunt aplicate de Guvernul Republicii Moldova îmi pare mie că este nu numai lipsa financiară pe care guvernul cumva este limitat în unele alocații financiare pentru a îmbunătăți o politică, dar atunci când vorbim de politici publice sau când vorbim de strategii, când vorbim de documente nu putem să vorbim doar prin cuvinte, fără să existe sursa financiară și vreau să reiterez că în localitățile unde nu există un grup activ, unde nu sunt oamenii activi și nu-și doresc această schimbare sau sunt mai mult legați la nivel politic, inclusiv primarul, autoritatea publică locală de nivelul I, nivelul II se creează premisa ca să nu se dezvolte comunitatea și să nu fie parte componentă a programelor pe care le are Biroul Relații cu Diaspora sau în general Guvernul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: La nivelul administrației publice locale totuși s-au constituit aceste asociații ale băștinașilor și o bună parte din proiecte la nivel local sunt sprijinite de cei plecați în străinătate și chiar primarii vorbesc cu respect la adresa celor plecați, că nu au uitat de satul natal, de comunitatea unde s-au născut și pun umărul la dezvoltarea infrastructurii, la organizarea multor evenimente. La nivel național, lumea cunoaște Programul „PARE 1+1”, adică 1 leu de la stat și 1 leu de la cel care a mers în străinătate, acum s-a propus ca să fie 1+2, 1 leu de la cel plecat și 2 lei de la stat, dar foarte mulți care au inițiat afaceri spun că au ajuns să falimenteze și din nou și-au făcut bagajele și au plecat.
Marin Alla: „Suntem pe două maluri, cum s-ar spune. Pe de o parte, sunt politicile care din unghiul guvernului sunt destul de pozitive și sunt destul de interesante pentru a aduce omului din diasporă plăcerea de a se întoarce în Republica Moldova. Am să explic de ce folosesc cuvântul „plăcere”. Pe de altă parte, înseși programele trebuie să fie strict bazate pe necesitățile autorităților publice locale, ca să dezvolți localitatea respectivă. Și Programul „PARE 1+1”, Programul „DAR 1+3” care sunt, acum în imediata săptămână o să fie lansat un nou concurs de granturi pentru primării, primarii sunt dornici de a participa la astfel de acțiuni, dar nu toate primăriile, pentru că mai există și lipsa asta de informație și, cum spuneam, lipsa de a iniția în comun acțiuni de a dezvolta comunitatea, pentru că partenerii noștri, și vreau să-i mulțumesc Programului PNUD, prin proiectele respective împreună cu guvernul au facilitat cum trebuie omul să intervină, cum trebuie omul plecat să intervină, pentru că actualmente suntem acei care trebuie să valorificăm orice posibilitate, orice bănuț trebuie să fie valorificat.
Din câte eu cunosc, câteodată înșiși oamenii din diasporă sunt mult mai activi, pentru că ei au înțeles ce înseamnă să-ți dezvolți comunitatea, pentru că tu nu permanent gândești că vei rămânea în țara în care tu ești. Și ajung la cuvântul „plăcere”. Omul din diasporă, cetățeni dragi nouă sunt acei care vor să investească în Republica Moldova ca ea să devină o țară în care peste un anumit timp s-ar putea să se întoarcă, dar să aibă drumuri, să aibă acces la serviciile garantate de stat, statul să fie acela care garantează o pensie, pentru că majoritatea spun lucrurile acestea.”
Europa Liberă: De ce falimentează unele afaceri, în ele fiind investiți banii celor din străinătate?
Marin Alla: „Biroul Relații cu Diaspora a monitorizat unele proiecte care au dat faliment, însă nu putem spune că toate sunt falimentate.”
Europa Liberă: Unele...
Marin Alla: „Unele, dar procentual vorbind e posibil că atunci când s-a inițiat un proiect din cauza schimbărilor, inclusiv acum pandemia, survine rapid un mod negativ asupra unei activități generatoare de venit, pentru că însăși acțiunea proiectului în termen lung nu a fost prea bine gândită, dar în termen scurt s-a trezit cu anumite bariere. Dar care sunt barierele?”
Cu cât mai puține hârtii ai, cu atât mai bine poți să dezvolți o afacere...
Europa Liberă: Birocratice, corupția, controalele dese și pot fi continuate piedicile care li se pun celor care vor să revină acasă și să facă afaceri prospere.
Marin Alla: „Corect, există o modalitate care încă nu este înțeleasă și în Republica Moldova – cu cât mai puține hârtii ai, cu atât mai bine poți să dezvolți o afacere, dar guvernul a venit foarte clar și a deschis ghișee ca documentul să ajungă imediat la fiecare persoană și deschiderea aceasta, transparența aceasta a facilitat ușurarea potențialilor candidați de a deschide afaceri generatoare de venit, dar posibil că marja cea mai mare de faliment este inclusiv pe modul de implementare, cum trebuie să reziști. Vorbeam și cu un prestator de servicii care a spus clar: „Eu am consultat până la un moment dat, dar nu m-am gândit că o să ajung și la o astfel de problemă”. Faptul că și angajatorul are lipsă de resursă umană, să aibă oameni care să lucreze, specialiști, practic ne trezim acum că în Republica Moldova cu oamenii care sunt e greu de vorbit sub aspectul că, atunci când inițiem, fiecare dintre noi își dorește o viață bună, fiecare dintre noi își dorește un salariu bun, dar nu putem încă să mărim salariile sau să mărim minimumul de existență în Republica Moldova, pentru că aici este problema. Trebuie să ne consolidăm și trebuie să vedem clar unde am putea ajunge sub aspectul respectiv.”
Europa Liberă: Totuși, aceste piedici, aceste bariere îi fac pe unii să fie neîncrezători în viitorul afacerilor lor, în ziua de mâine a statului lor și aleg mai degrabă să-și reintegreze familia, să-și ducă acolo peste hotare copiii, ulterior își iau și părinții care au rămas aici și depopularea va continua.
Marin Alla: „Cel puțin, primul ministru interimar, dl Ciocoi, a înțeles cum trebuie să intervenim, dar în mare parte noi, acei care suntem în Republica Moldova trebuie să înțelegem că odată ce nu vor exista înțelegeri clare sub aspectul și politic, și economic nu vom avea posibilitatea să spunem că în Republica Moldova va fi mult mai pozitiv, ca să creăm acea plăcere ca omul din afara țării să se întoarcă înapoi, dar există o mică speranță că în viitor am putea crea acea posibilitate ca omul să se întoarcă cu drag în țară și omul să investească cu scopul de a nu crede că își va pierde investiția pe care a făcut-o în Republica Moldova.
Sunt foarte mulți doritori care vor să investească în Republica Moldova, dar se tem să nu-și piardă și acele modeste surse pe care le-au câștigat cu o trudă enormă, pentru că discutam cu unele persoane cu care am înțeles ce înseamnă să fii migrant și să fii discriminat.
Sunt foarte mulți doritori care vor să investească în Republica Moldova, dar se tem să nu-și piardă și acele modeste surse pe care le-au câștigat cu o trudă enormă...
E un lucru pe care oamenii aceștia din diasporă îl rostesc cu foarte mare durere și trebuie să fie înțeleși, acest „of” trebuie să fie înțeles și trebuie să continuăm politicile, trebuie să găsim acele politici care să fie strict direcționate cu scopul că omul din Republica Moldova își schimbă viziunea, să creadă că Republica Moldova poate exista și poate avea sursa posibilă de existență.”
Europa Liberă: Această rază de speranță trebuie să vină din partea guvernanților.
Marin Alla: „De asta și spuneam, pentru că în calitatea mea de consilier împreună cu Biroul Relații cu Diaspora suntem acei acum care vrem să dăm acea speranță că cel puțin vor fi abordate altfel politicile pentru diasporă, altfel puse în capul mesei.”
Europa Liberă: Pe timp de pandemie a crescut numărul celor care au revenit acasă? Se cunoaște, și-au pierdut mulți joburile și au fost nevoiți să se întoarcă în Republica Moldova?
Marin Alla: „Nu putem să spunem că sunt foarte mulți, dar în mare parte ne-am trezit cu situații în care au rămas în drum, ne-am trezit cu situații în care omul dintr-o anumită țară nu știa cum să ajungă înapoi sau nici nu avea idee cum să găsească posibilitatea ca să se întoarcă. În plus, în perioada pandemică, inclusiv ambasadele acreditate în țară străină au un anumit program restrâns. Sperăm că această pandemie cel puțin poate până în august să fie mult mai ușoară, toți ne dorim lucrul acesta.”
