Linkuri accesibilitate

Maxim Cîrlan: De când am lansat festivalul Moldox, orașul Cahul trece printr-o metamorfoză


(Sursa foto: Facebook/Moldox Festival)

La Cahul, în sudul Republicii Moldova, începe Festivalul de film internațional documentar Moldox, festival pe care organizatorii îl numesc „pentru schimbare socială”. Discutăm astăzi despre impactul filmelor documentare, în teritoriu, cu cineastul Maxim Cîrlan, cel care deja al patru-lea an organizează festivalul la Cahul.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:11 0:00
Link direct


Maxim Cîrlan: „Mesajul lui Dragoș - și el argumentează acest mesaj - e că Moldova era practic câmpul experimentelor, laboratorul experimentelor cu energie radioactivă. Și despre asta e și filmul. Practic, eram prima țară cu cele mai multe experimente aici, pe pământurile noastre. Și ne întrebăm: pe ce pământuri trăim și ce este sub noi?”

Europa Liberă: Maxim, atunci când prezentați Moldox-ul ca pe un festival care își propune să contribuie la schimbările sociale prin intermediul filmului documentar, cum ați explica acest țel?

Maxim Cîrlan
Maxim Cîrlan


Maxim Cîrlan: „Cu cuvinte simple, noi stoarcem tot din film, ceea ce înseamnă că întruna încercăm să chemăm regizorii să fie prezenți la proiecții și după film avem sesiuni de întrebări și răspunsuri care durează câte o jumătate de oră, câteodată și o oră. Sunt întrebări din partea audienței adresate direct producătorului filmului. Deci, asta e ceva pentru noi foarte important. Și plus la toate, criteriile pentru noi de a alege filmul trebuie să fie o oarecare relevanță pentru Moldova sau cu tema festivalului și tema festivalului întotdeauna e cumva relevantă pentru Moldova sau chiar pentru Cahul și astfel alegem și filmele. Deci, când cineva vizionează un film, acolo este o problemă la mijloc, deci mai puțin o să proiectăm un film poetic, un documentar poetic, în special dacă problema socială nu este pusă așa, în epicentru.”

Europa Liberă: Deci, filme - să înțeleg - care lasă oamenii după aia să-și pună întrebări sau să caute răspunsuri la întrebări?

Maxim Cîrlan: „Exact! La fel și la laborator, unde sunt atelierele noastre, acolo la fel se produc filme despre problemele din Cahul sau din țară și se prezintă la fel filme despre probleme.”

Tema festivalului întotdeauna e cumva relevantă pentru Moldova sau chiar pentru Cahul...


Europa Liberă: Ediția din acest an se desfășoară sub semnul metamorfozelor și an de an Moldox-ul are diferite tematici. Ce v-a inspirat să alegeți, iată, anume subiectul metamorfozelor și de ce ați decis să explorați anume acest fenomen alături de publicul dvs.?

Maxim Cîrlan: „Deja de câțiva ani ne gândeam la o temă – să spunem așa – mai progresistă, din viitor sau despre schimbări în general și iată că ne-a venit această idee. E și cumva legată de trecutul nostru, și anume: metamorfozele care au avut loc în anii ’89-’91. Considerăm că discursul acesta încă nu este epuizat la noi în Moldova și am vrut să-l aducem în atenția publicului. Și plus la toate mai sunt și alte metamorfoze pe care le discutăm, metamorfozele în rolurile de gender, de gen, rolurile bărbaților și femeilor în societate, metamorfozele și tehnice, deci schimbările în tehnologie care sunt – roboții etc. –, adică cumva atingem mai multe aspecte.”

Europa Liberă: Ce aduce această ediție mai deosebit în aprecierea Dvs., altfel spus, ce scoate în evidență în mod mai deosebit din cele care se vor proiecta, întâmpla pe parcursul acestor zile, până duminică?

Maxim Cîrlan: „Consider că tributul lui Aleksandr Rastorguev este, probabil, cel mai forte punct al programului. Aleksandr Rastorguev a fost un documentarist rus care a fost asasinat în Republica Africană și nu se știe de ce a fost asasinat. Probabil din cauza tematicilor pe care le aborda în filmele lui și noi, în premieră, arătăm aceste filme aici la Moldox, alături de o colaboratoare de-a lui, Susanna Barandzhiyeva, care era o colaboratoare foarte apropiată lui și cu care au făcut multe filme. Deci vrem să intrăm puțin în misterul a ceea ce s-a întâmplat și să aflăm de ce anume acest regizor a fost asasinat.”

Europa Liberă: Al IV-lea an organizați Moldox-ul la Cahul. Pe lângă faptul că este orașul Dvs. de suflet, v-ați născut acolo, la 4 ani distanță, din aprecierea Dvs., ce amprentă a lăsat festivalul pe care îl organizați asupra acestui oraș din sud?

Tributul lui Aleksandr Rastorguev este, probabil, cel mai forte punct al programului...


Maxim Cîrlan: „Amprente foarte multe. Drumurile. Peste tot se fac drumurile și trotuarele, infrastructura orașului se schimbă. Noi iată acum suntem aici și orașul, practic, parcă e un șantier, întruna ceva se schimbă, toți lucrează, fac ceva; la Palatul de Cultură care în primul an când am intrat era destul de anevoios acolo să proiectăm filme, astăzi sala e renovată la un nivel foarte înalt și arată foarte bine. Peste tot, în curând o să avem și teatrul de aici la care deja pun pavajul și o să putem și acolo să proiectăm. Sunt foarte multe schimbări. Și mai ales străinii cu care colaborăm de mai mulți ani și ei vin de la prima ediție de fiecare dată se miră: „Wow! Ținem minte, umblam pe străzile astea și nu era lumină, acum este”... Nu știu dacă, cumva, contribuim și noi la această schimbare, dar chiar se întâmplă că, de 4 ani de când ne-am început existența, s-au început și schimbările.”

Europa Liberă: Deci și Cahulul trece printr-o metamorfoză?

Maxim Cîrlan: „Da, chiar trece printr-o metamorfoză de care ne bucurăm foarte mult.”

Europa Liberă: Maxim, de la edițiile precedente ați acumulat mai mult optimism sau pesimism în ce privește organizarea unui festival de film documentar în R. Moldova?

Maxim Cîrlan: „Anume în Moldova, dacă mă întrebați acum, cred că mai mult optimismo-pesimism. Există ceva optimism care ne duce înainte, dar în special anul acesta ne-am confruntat cu probleme financiare destul de grave și când ne-am adresat la mai multe instituții de stat nu a existat deschidere pentru ca să ne sprijine chiar și cu cei mai puțini bani și cumva ne-a lăsat un gust amar faptul că atunci când prezentam problema, spuneam că „riscul e să nu facem anul acesta festival”, dar deja apăruseră unii sponsori din misiunile diplomatice și, din păcate, nu am găsit foarte mult sprijin din partea instituțiilor noastre. Din lipsă de bani, înțeleg; nu cred că din cauză că nu au vrut să ne ajute, dar... Da, asta ne-a lăsat puțin un gust amar. Totuși am făcut o campanie de crowdfunding și iată am intrat la bani acolo și le mulțumim tuturor care au avut încredere să pună și 100 de euro, oameni care nu ne știu deloc.”

Europa Liberă: Și cu toate acestea, în continuare oferiți intrări gratuite pentru cei care vin și transport gratuit din capitală?

E un festival pentru schimbare socială, ceea ce înseamnă că este adresat oamenilor care nu neapărat pot să-și permită să plătească...


Maxim Cîrlan: „Da, da! Nu am vrut să schimbăm, fiindcă e un festival pentru schimbare socială, ceea ce înseamnă că este adresat oamenilor care nu neapărat pot să-și permită să plătească sau cel puțin s-ar contrapune lucrurile dacă ceream bani pentru bilete și în același timp îi spuneam: „Hai vino să vezi un film despre schimbare socială”. E cumva altruism din partea noastră, dar, cel puțin, vrem să ne ținem de acest concept.”

Europa Liberă: Cei din capitală sau din împrejurimi cum pot ajunge la acest festival?

Maxim Cîrlan: „Este pagina noastră de Facebook – Moldox Festival – și acolo, chiar sus-sus sunt înregistrări pentru autocare. În fiecare zi vine, de la fostul cinematograf Gaudeamus se pornește un microbuz din Chișinău la diferite ore – când la 11, când la 10, când la 12 (trebuie de văzut) și tot așa, la ora 8 seara, se întoarce cu aceiași oameni sau cine vrea poate să rămână pe noapte, aici sunt posibilități de cazare.”

Europa Liberă: În orice caz, ediția a IV-a a festivalului sugerează cumva faptul că acesta a devenit o tradiție și, în pofida greutăților sau provocărilor prin care ați trecut în acest an, ar trebui să ne așteptăm la organizarea an de an a Moldox-ului?

Maxim Cîrlan: „Da! Pentru asta revenim și așa am vrea ca să fie. E deja al patrulea an, a devenit cumva parte a ADN-ului nostru și ni se pare firesc să-l continuăm și, dacă nu ne confruntăm cu dificultăți sau cu provocări și mai mari în anii următori, cu mare drag îl vom continua. Dintr-un oarecare patriotism, dacă echipa lucrează, fiindcă suntem tineri și vrem schimbări. Aș vrea să încurajez publicul să vină la festival, fiindcă filmele din acest an sunt într-adevăr foarte bune – ca și în toți anii – și e păcat de a pierde o așa oportunitate.”

XS
SM
MD
LG