Din 2019 și până în prezent, douăsprezece organizații obștești locale au fost asistate în cadrul unui proiect al asociației Keystone Moldova, care promovează incluziunea socială a grupurilor vulnerabile, pentru a înțelege cum pot dezvolta servicii locale durabile în sprijinul persoanelor cu nevoi speciale. Autorii inițiativei atrag atenția că mai ales în regiuni este nevoie de o voce unită a societății civile, care să promoveze egalitatea de șanse și să pună presiune pe autorități.
Cum pot fi atrase finanțările necesare pentru servicii incluzive chiar și după ce se termină banii din bugetele proiectelor? A fost una din întrebările la care s-a căutat răspuns în timpul programului de instruire pentru organizații obștești din Cimișlia, Ștefan Vodă, Strășeni, Ialoveni, Florești și Sângerei, spune Oksana Costandaki, coordonatoarea inițiativei. Ea atrage atenția că unele ONG-uri locale, chiar dacă își asumă rezolvarea problemelor unui grup vulnerabil din comunitate, ocolesc tocmai autoritățile locale, cele care prin definiție au sarcina să facă față nevoilor comunității:
„Proiectul acesta a fost foarte important prin faptul că am învățat oamenii să lucreze în parteneriat, i-am învățat să înțeleagă plus valoarea acestor parteneriate și, la fel, a fost acea înțelegere unanimă a ceea ce înseamnă dizabilitate și incluziunea socială a persoanelor din grupuri vulnerabile. Pentru că ne-am ciocnit cu situații în care incluziunea era percepută eronat și organizațiile erau tentate să realizeze activități pe grupuri de persoane. Și tocmai asta nu însemna incluziune, ci segregare.”
În multe raioane, serviciile create de organizațiile obștești, cum ar fi asistența personală pentru persoanele cu dizabilități, echipa mobilă au fost preluate de autorități după finalizarea proiectelor. Doar că în lipsă de specialiști și fonduri, puține au supraviețuit. Ideea pe care insistă acum specialiștii asociației Keystone Moldova, este ca autoritățile locale să contracteze aceste servicii și să asigure continuitatea lor în baza unui parteneriat public-privat, notează Oksana Costandaki:
Noi ne dorim ca autoritățile publice locale să capete mai multă încredere...
„Acest mecanism el este, dar nu este funcțional sau este aplicat foarte puțin. Noi ne dorim ca autoritățile publice locale să capete mai multă încredere în a accesa aceste posibilități de contractare a organizațiilor societății civile. Pentru că asta ar însemna și durabilitatea serviciilor și sporirea calității serviciilor.”
Cele douăsprezece organizații obștești din program au acum acorduri de parteneriat cu primăriile locale, au învățat cum să scrie proiecte și să înțeleagă cum pot sprijini persoanele cu nevoi speciale din comunitate. Iar după trei ani de mentorat, unele dintre ele au și obținut finanțări pentru inițiative proprii, așa cum s-a întâmplat la Palanca, Ștefan Vodă, povestește Angela Dudnicenco, coordonatoare unui proiect de educație incluzivă în cadrul asociației „Icar-Dedal”:
„Au fost formate chiar și cadrele didactice, fiindcă de incluziune se vorbește de foarte mult timp, însă dacă ne referim la practică, mai sunt unele lacune. Anume în vedere metodelor de lucru cu părinții copiilor cu necesități sau a copiilor din grupuri vulnerabile, lucrul cu copiii însăși. A fost foarte binevenit acest proiect, în primul rând pentru capacitarea membrilor comunității. Acesta a fost scopul principal, cât și, desigur, schimbările, care prin formarea noastră pot apărea în comunitatea noastră.”
Fortificarea ONG-urilor locale echivalează în opinia experților cu existența în teritoriu a unor servicii pe care, din varii motive, autoritățile locale întârzie să le asigure. Cel mai des este invocată insuficiența de mijloace bugetare. Numai că apărătorii drepturilor omului susțin că deseori e vorba de atitudinea față de incluziunea socială a tututor personaelor, or cine conștientizează acest lucru numaidecât găsește și bani.
