Decizia clasării dosarului a venit la scurt timp după începerea procesului în orașul grecesc Kalamata, în care erau acuzați nouă egipteni.
Bărbații cu vârste între 21 și 37 de ani, care au supraviețuit tragediei, puteau fi condamnați la închisoare pe viață pentru scufundarea traulerului de pescuit la bordul căruia s-ar fi putut afla peste 850 de persoane.
Potrivit Associated Press, decizia de a clasa dosarul a venit după ce procurora Ekaterini Tsironi a spus că acuzații trebuie achitați pentru că naufragiul s-a produs în ape internaționale, așa că jurisdicția grecească nu se poate aplica.
Apărarea a susținut însă că motivul principal pentru care trebuie ca egiptenii să fie achitați este că nu sunt vinovați, fiind desemnați abuziv ca suspecți de autoritățile elene.
Altă obiecție a fost că procesul începea înaintea încheierii anchetei despre posibila obstrucționare a eforturilor de salvare de către paza de coastă grecească.
Se crede că peste 500 de oameni au murit în naufragiul navei care mergea din Libia spre Italia. Au fost salvați 104 oameni – mai ales migranți din Siria, Pakistan și Egipt – iar 82 de cadavre au fost recuperate. Se crede că în total se aflau la bordul ambarcațiunii 850 de oameni.
Marți dimineață, la începutul procesului, poliția a intervenit împotriva unui grup de protestatari, reținând două persoane.
Ce a făcut paza de coastă?
Judith Sunderland, de la Human Rights Watch, a declarat presei înaintea începerii procesului că „există riscul ca acești nouă supraviețuitori să fie găsiți vinovați pe baza unor dovezi incomplete și chestionabile, dat fiind că investigația asupra rolului pazei de coastă nu a fost terminată”.
Paza de coastă a spus de la bun început că nava în derivă a refuzat oferta de ajutor.
„Nu poți devia o navă cu așa mulți oameni la bord cu forța, dacă ea nu colaborează”, a spus la vremea aceea Nikolas Alexiou, purtător de cuvânt al pazei de coastă.
Supraviețuitorii spun însă că a existat o tentativă de a aborda nava supraîncărcată și ruginită. 50 dintre migranți au depus în septembrie plângere penală împotriva pazei de coastă.
Egiptenii fuseseră acuzați de omor din neglijență, participare la o organizație criminală și facilitare a intrării ilegale în țară.
Victime sau călăi?
Lupta împotriva celor care organizează traversările de migranți pe mare este scoasă adesea în față ca prioritară de către politicienii europeni. Activiștii spun însă că politica UE în această chestiune este incompletă, căci nu abordează serios cauzele profunde ale fenomenului migrației ilegale, în primul rând sărăcia și conflictele din țările de unde vin străinii.
Dalia Abdel Megui, mătușa unuia din acuzați, a spus agenției France Presse că a venit din Italia să asiste la proces. „Nepotul nostru este nevinovat. A venit în Europa pentru un viitor mai bun, nu este criminal”, a insistat ea. După ce judecata a clasat dosarul, ea a spus presei că este „fericită”.
Avocații apărării spun și ei că acuzații au fost victime în marea tragedie maritimă din largul coastelor Greciei, nu criminali. „Sunt oameni încă șocați de ce li s-a întâmplat. Unii dintre ei au fost spitalizați. Iar apoi au fost arestați, fără să înțeleagă de ce”, a declarat Effie Doussi, membră a echipei de avocați a apărării, citată de AFP.
Ea a mai declarat că unii din supraviețuitori ar fi fost presați de poliția greacă să identifice „traficanți” printre migranți, pe baza unor fotografii greu de deslușit.
Potrivit organizației Borderline Europe, în închisorile grecești se află cam 2000 de migranți acuzați de trafic de persoane, constituind al doilea cel mai mare grup în cadrul populației penitenciare din țara membră în Uniunea Europeană.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
