Linkuri accesibilitate

Parlamentul britanic aprobă deportarea migranților ilegali în Rwanda


Premierul conservator britanic, Rishi Sunak, a reușit să obțină adoptarea unei noi legi care permite deportarea migranților ilegali, după ce justiția britanică și europeană au respins tentative similare.
Premierul conservator britanic, Rishi Sunak, a reușit să obțină adoptarea unei noi legi care permite deportarea migranților ilegali, după ce justiția britanică și europeană au respins tentative similare.

Deportarea unor migranți ilegali din Marea Britanie în Rwanda ar putea deveni realitate după ce legislativul britanic a aprobat planul guvernului conservator. În ciuda protestelor, premierul Rishi Sunak promite că primele zboruri spre această țară africană vor începe în iulie.

Aprobat după aproape două luni de blocaj, proiectul „legii Rwanda” a stârnit critici din partea activiștilor pentru drepturile omului, care spun că măsura este ilegală și inumană. La rândul lor, Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Consiliul Europei au cerut marți guvernului britanic să-și revadă decizia și să adopte măsuri care respectă legislația internațională și drepturile omului, scrie AP.

Premierul conservator Rishi Sunak a prezentat însă votul din legislativ ca pe un triumf și i-a acuzat pe oponenții săi că au tergiversat procesul de adoptare a legii și că „au lăsat bărcile să vină”.

Sunak și aliații lui spun că planul deportării în Rwanda a celor care traversează ilegal Canalul Mânecii îi va descuraja pe migranți în general, diminuând un fenomen care creează mari probleme politice conservatorilor.

„Ajunge. Gata cu tergiversările, gata cu amânările”, a spus Sunak după ce și-a văzut legea aprobată.

„Legea Rwanda” se coace de mai multă vreme în structurile de putere de la Londra, dar aplicarea ei a fost obstrucționată de mai multe decizii juridice.

Curtea Supremă a Marii Britanii a blocat zborurile de deportare, invocând faptul că guvernul nu putea garanta siguranța migranților trimiși în Rwanda. Ulterior, Londra a semnat un nou tratat cu Rwanda pentru consolidarea protecției migranților și a propus Parlamentului să declare această țară drept una sigură.

În aceste condiții, legea ar permite judecătorilor să ignore problemele ce țin de respectarea drepturilor omului de către Rwanda, criticată pe acest aspect, în mai multe rânduri, inclusiv de către Londra.

Un acord similar a fost semnat între guvernul de extremă-dreapta de la Roma cu Albania, permițând deportarea în țara balcanică a migranților ilegali ce bat la porțile Italiei. După ce parlamentul de la Tirana și-a dat acordul, Italia urmează să înființeze în Albania centre de detenție și procesare a cererilor de azil aflate sub jurisdicția autorităților italiene.

Migranți așteaptă să fie transferați de pe insula Lampedusa, Italia, 15 septembrie 2023. Albania a acceptat să găzduiască pe teritoriul său două centre de procesare a migranților care vor fi gestionate de Italia.
Migranți așteaptă să fie transferați de pe insula Lampedusa, Italia, 15 septembrie 2023. Albania a acceptat să găzduiască pe teritoriul său două centre de procesare a migranților care vor fi gestionate de Italia.

Plan cu mize electorale?

Planul guvernului conservator britanic prevede că o parte din cei care ajung ilegal pe teritoriul Marii Britanii, de obicei trecând Canalul Mânecii cu bărci mici, vor fi deportați în Rwanda, inclusiv pe durata procesării cererilor de azil. BBC a estimat că în prezent ar fi vorba de circa 52 de mii de persoane care se încadrează în aceste criterii.

Prin această măsură, Sunak, care a promis anterior că „va opri bărcile”, încearcă să crească șansele formațiunii sale, în preajma alegerilor legislative generale care ar urma să aibă loc în acest an. Partidul Conservator, aflat la guvernare, se află cu mult în urma Partidului Laburist de opoziție, potrivit sondajelor. Un prim test pentru cele două mari formațiuni va fi săptămâna viitoare, când în Marea Britanie au loc alegeri locale.

Barca de salvare din clasa Severn a Royal National Lifeboat Institution se îndreaptă spre migranții care călătoresc într-o barcă gonflabilă prin Canalul Mânecii, cu destinația Dover, pe coasta de sud a Angliei.
Barca de salvare din clasa Severn a Royal National Lifeboat Institution se îndreaptă spre migranții care călătoresc într-o barcă gonflabilă prin Canalul Mânecii, cu destinația Dover, pe coasta de sud a Angliei.

În aceste condiții, sosirea migranților ilegali este considerată o problemă politică în Marea Britanie, fiind considerată drept un eșec al guvernului de la Londra de a controla imigrația.

Numărul migranților care ajung pe această cale în Marea Britanie a crescut la 45.774 de persoane în 2022, de la 299 în urmă cu patru ani, după ce tot mai mulți dintre aceștia au început să plătească grupărilor criminale mii de dolari pentru a ajunge pe coastele britanice. Anul trecut, numărul traversărilor ilegale a scăzut la sub 30 de mii, după ce autoritățile și-au intensificat eforturile împotriva traficanților ilegali.

Pregătit să ignore și CEDO

Luni, premierul Rishi Sunak a spus că primele zboruri în temeiul noii legi vor fi organizate în „10-12 săptămâni”, dar a refuzat să ofere detalii privind numărul celor care urmează a fi deportați sau când exact vor avea loc acest zboruri. El a adăugat că guvernul a închiriat deja avioane, a mărit spațiile de detenție, a angajat mai mulți asistenți în domeniul imigrației și a alocat mai multe resurse pentru gestionarea cazurilor în justiție.

Sunak a mai afirmat că guvernul său este pregătit să ignore inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a-și pune planul în practică. În iunie 2022, primul zbor ce urma să transporte solicitanți de azil din Marea Britanie în Rwanda a fost anulat cu doar câteva minute înainte de decolare, în urma unei decizii pronunțate de judecătorii de la Strasbourg, care au anulat ordinul de deportare.

„Suntem pregătiți, planurile sunt în vigoare, iar aceste zboruri vor decola indiferent ce s-ar întâmpla”, a spus Sunak. „Nici o instanță străină nu ne va forța să renunțăm la ele”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

  • 16x9 Image

    Cristian Bolotnicov

    Sunt istoric devenit jurnalist cu timpul. Între 2021 și 2023, am lucrat ca reporter la Agora.md, acoperind teme de politică internă și externă, justiție și tehnologie. În prezent, sunt bursier în cadrul programului Vaclav Havel al Europei Libere.

XS
SM
MD
LG