În autonomia găgăuză, unde duminică au avut loc alegeri pentru postul de başcan, potrivit datelor preliminare Irina Vlah ar fi câştigat un al doilea mandat de guvernator al regiunii. Despre datele preliminare, particularităţile şi importanţa scrutinului discutăm astăzi cu activistul şi analistul de la Comrat, Mihail Sirkeli, directorul Centrului de tineret „Piligrim-Demo”.
Europa Liberă: Dle Sirkeli, datele preliminare arată că Irina Vlah şi-ar fi recâştigat al doilea mandat de guvernator al regiunii. Înainte de a vorbi însă despre acest rezultat, aş vrea să lămurim un pic ce a fost cu aceste alegeri, pentru că s-au întâmplat câteva lucruri care parcă ar sugera că existau niște mize ascunse – amânarea din mai în iunie a scrutinului, apoi scoaterea unui candidat din cursă… Cum le comentați?
Mihail Sirkeli: „Într-adevăr, data alegerilor a fost stabilită încă în septembrie anul trecut, se pare, pentru data de 19 mai, apoi cu o zi-două înainte de a se începe campania electorală, deci perioada de înregistrare a candidaților Adunarea Populară a venit și a spus că, iată, noi avem niște discrepanțe între Legea privind statutul Găgăuziei, legea locală multinațională adoptată de către parlamentari și Legea statutului și Codul Electoral al Găgăuziei în ceea ce privește ieșirea la vot, pentru că Legea statutului cere 50% ca să fie prezența la vot a alegătorilor pentru ca alegerile să fie valide, iar Codul Electoral prevede o treime. Și ca să nu avem probleme în procesul validării rezultatelor, Adunarea Populară a venit cu o schimbare în Legea Codului Electoral pentru ca Codului Electoral să fie adus în conformitate cu Legea statutului, pentru că Legea statutului prevalează asupra Codului Electoral și totodată s-a propus ca listele electorale pentru alegerile din Găgăuzia să fie întocmite în baza Registrului național de cetățeni, adică să fie numărul de alegători egal cu numărul de alegători stabilit pentru alegerile naționale de către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.
țAceste schimbări n-au fost introduse și Adunarea Populară a spus că pentru ca bașcanul să aibă posibilitate să promulge aceste schimbări, noi trebuie să anulăm alegerile pentru o perioadă anumită, astfel alegerile s-au amânat pentru o lună și ceva, de la 19 mai până la 30 iunie. Deci, la sfârșit bașcanul nu le-a promulgat, pentru că cea mai mare problemă pentru bașcan a fost numărul alegătorilor. Dacă listele se întocmesc în baza Registrului național de cetățeni, atunci noi avem în jur de 131 de mii de alegători pe toată Găgăuzia, iar dacă alegerile se întocmesc în baza
Discrepanță este foarte importantă pentru ieșirea la vot, pentru că să asiguri ieșirea la vot cu 50% din totalul de 131 de mii și să asiguri ieșirea la vot cu 50% din 108 este o diferență foarte mare...
datelor selectate de către autoritățile locale, atunci noi întotdeauna avem un număr mult mai mic, bunăoară, acum au fost 108 sau 107 mii de alegători, ceea ce e o discrepanță foarte mare și ea este foarte importantă pentru ieșirea la vot, pentru că să asiguri ieșirea la vot cu 50% din totalul de 131 de mii și să asiguri ieșirea la vot cu 50% din 108 este o diferență foarte mare. S-a mers pe această cale și numărul alegătorilor înregistrați în listele electorale a fost mult mai mic decât la ultimele alegeri parlamentare din 24 februarie.
Încă o problemă care a existat a fost înregistrarea unui candidat, cum s-ar zice, un candidat foarte interesant, contradictoriu, Vasile Aladov, care a ofensat verbal în Internet și pe Irina Vlah, și membrii Comisiei Electorale Centrale și, în cele din urmă, Vasile Aladov n-a fost înregistrat de către Comisia Electorală Centrală. El a atacat decizia Comisiei Electorale Centrale în judecată la Curtea de Apel Comrat. Curtea de Apel Comrat a spus că Comisia Electorală Centrală n-are motive să nu-l înregistreze, pentru că Comisia Electorală Centrală a invocat drept motiv faptul că el nu a prezentat un număr suficient de semnături valabile pentru a fi înregistrat.”
Europa Liberă: Și până la urmă, acest candidat nu a participat la alegeri, dar vă întrebam ce stă în spatele acestei situații.
Mihail Sirkeli: „Noi credem și impresia mea este că pentru membrii Comisiei Electorale Centrale acesta a fost un interes personal ca acest om să nu participe. Din punctul meu de vedere, acest cetățean are un comportament incorect și nu corespunde standardelor de etică și de comportament în lumea civilizată, dar, în același timp, Comisia Electorală Centrală nu a invocat niște motive legale, aș zice așa, fiindcă el a prezentat 1.800 de semnături, din care Comisia Electorală Centrală a recunoscut drept valabile numai 1.443, iar în jur de 350 de semnături ca nevalabile, însă ca să fie înregistrat candidatul trebuie să prezinte 1.500 de semnături valabile.”
Europa Liberă: Dl Sirkeli, noi o să ne pierdem în amănunte irelevante. Vă întrebam: aceste două cazuri despre ce vorbesc, din punctul Dvs. de vedere? Și am să-l citez aici pe președintele Igor Dodon care zicea ieri la Comrat că „în pofida faptului că au existat diferite încercări de a zădărnici alegerile”, el se bucura că ele au avut loc. Ce a avut în vedere preşedintele? Într-adevăr, au existat aceste încercări de a se zădărnici scrutinul?
Mihail Sirkeli: „Eu nu știu ce a avut dl președinte în vedere, dar eu mă tem că alegerile n-au avut loc, pentru că până acum a rămas o întrebare dacă a fost ieșirea necesară la vot sau nu, pentru că CEC-ul a prezentat niște date preliminare care arată că prezența la vot a fost de 50,35%. Dar statistica noastră arată că probabil nu a fost acest număr și sociologii noștri spun că probabil alegerile n-au avut loc.”
Europa Liberă: Deci, Dvs. bănuiți că s-ar putea ca cineva să încerce să invalideze acest scrutin?
Mihail Sirkeli: „Există cerințele legislației și, din punctul
CEC ar fi trebuit să facă tot posibilul ca procesul să fie transparent, pentru că la mai mult de 30% de secții de votare a fost prelungită durata votării ...
meu de vedere, CEC ar fi trebuit să facă tot posibilul ca procesul să fie transparent, pentru că la mai mult de 30% de secții de votare a fost prelungită durata votării, deoarece secțiile de votare trebuie să fie închise la ora 21.00, dar în unele cazuri votarea a fost prelungită până la 21.30. Și noi nu știm care este motivul.”
Europa Liberă: CEC-ul de la Comrat când ar trebui să-și spună punctul de vedere asupra acestor alegeri?
Mihail Sirkeli: „CEC-ul de la Comrat ieri-seară, când s-a început protestul în fața Comisiei Electorale Centrale, pentru că există un candidat înaintat, el este independent, dar este membru al Partidului Democrat, Dumitru Manol, care a boicotat alegerile. Deși a fost înregistrat, el a chemat lumea să nu iasă la vot, pentru că ei au vrut să nu fie prezența la vot și alegerile să fie declarate nevalide. După ce el a intrat în Comisia Electorală Centrală, a organizat un protest, pentru că s-a spus că în mai multe secții de votare alegerile s-au prelungit.”
Europa Liberă: Așadar, totuși CEC-ul de la Comrat a spus că există date preliminare despre participarea la vot, deci cumva CEC-ul a pus punct sau nu?
Mihail Sirkeli: „Încă nu, pentru că astea sunt doar datele preliminare. Punct a pus Irina Vlah, care este candidat și a
Punctul trebuie să-l pună Comisia Electorală Centrală și nu candidatul Irina Vlah, care se realege în acest scrutin, și nu președintele Dodon ...
spus că „eu sunt gata să încep lucrul”; punct a pus dl președinte, care a spus că „alegerile sunt valide și noi nu vom pierde mai mulți bani pentru a organiza alegeri repetate”, dar eu cred că punctul trebuie să-l pună Comisia Electorală Centrală și nu candidatul Irina Vlah, care se realege în acest scrutin, și nu președintele Dodon.”
Europa Liberă: Totuși e suficientă confuzie în jurul acestor alegeri?
Mihail Sirkeli: „Noi ca observatori vrem mai multă transparență și vrem ca alegerile să fie duse până la capăt în conformitate cu legea și să fie prezentată situația reală.”
Europa Liberă: Cât de justificate vi se par Dvs. aceste informații despre numeroase încălcări, falsificarea cotei de participare despre care vorbesc oponenții bașcanei?
Mihail Sirkeli: „Noi ca observatori putem spune acum un
Totul a mers bine în ziua alegerilor până în momentul în care ar fi trebuit să fie închise secțiile de votare ...
singur lucru: totul a mers bine în ziua alegerilor până în momentul în care ar fi trebuit să fie închise secțiile de votare și mai mult de 30 de secții de votare din 66 nu au fost închise la timp.”
Europa Liberă: E o încălcare a legii?
Mihail Sirkeli: „Este o încălcare a legii, pentru că trebuie să fie motive rezonabile ca la aceste secții votarea să fie prelungită; în patru secții votarea a fost prelungită până la 21.30, într-o secție de votare – până la 22.00.”
Europa Liberă: Și motivele pot fi considerate rezonabile?
Mihail Sirkeli: „Noi nu știm care sunt motivele și asta este problema.”
Europa Liberă: Da, e limpede. Astăzi, probabil, se vor limpezi lucrurile?
Mihail Sirkeli: „Noi sperăm foarte mult, dar pentru noi este foarte important ca alegerile să nu intre în declin, alegerile n-au fost valide, pentru că, conform datelor preliminare, Irina Vlah a acumulat mai mult de 90% de voturi din toate voturile exprimate, dar în același timp prezența la vot este un număr foarte important și asta a fost cifra cea mai importantă în aceste alegeri, dacă a fost sau nu, ceea ce înseamnă că vom avea noi sau nu alegeri repetate în două săptămâni.”
Europa Liberă: De cine depinde decizia? Și vă întreb mai mult despre dedesubturi, pentru că în Găgăuzia – toată lumea știe – există Adunarea Populară, care este dominată cumva de democrați și există, pe de altă parte, bașcanul, executivul, un alt pol de putere. Lupta se dă între acești doi poli de putere, nu?
Mihail Sirkeli: „Corect, dar eu nu cred că totul este așa de simplu cum spuneți voi, pentru că noi nu am avut în acești patru ani majoritatea democratică să creeze probleme serioase pentru Irina Vlah, care a fost parteneră și până acum este parteneră a Partidului Socialist. Comparând ce fel de probleme Adunarea Populară, care tot a fost condusă de democrați, ce probleme a creat aceasta pentru Mihail Formuzal nu poate fi comparat cu problemele create Irinei Vlah. Deci sunt lucruri absolut diferite. Noi nu am văzut ca Adunarea Populară, unde se știe că majoritatea o deține Partidul Democrat, să creeze probleme serioase pentru Irina Vlah în afară de acest moment când alegerile au fost amânate, deci în ceea ce privește validarea Comitetului executiv, aprobarea bugetelor ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Și acum lucrurile s-ar putea schimba?
Mihail Sirkeli: „Și acum există un candidat, Nicolae Dudoglo, care tot deține o oarecare influență politică în regiune, care se micșorează din zi în zi, dar el încearcă cumva să influențeze procesul și acesta a fost, să zicem așa, un protest din partea lui și nu numai din partea lui, ci și a altor candidați care nu s-au înregistrat în cursa electorală, dar care tot au chemat la boicotarea alegerilor, pentru că lumea invocă motivul că nu a existat alternativă.”
Europa Liberă: Dvs. admiteți o decizie prin care să fie invalidat scrutinul și să se repete?
Mihail Sirkeli: „Eu nu știu, admit așa o decizie, dar văd că
Sunt anumite dubii în privința independenței CEC-ului, pentru că CEC-ul nu s-a comportat așa independent cum ne-am fi așteptat ...
deja la nivel de Președinție a Republicii Moldova, președintele Dodon a declarat victorie și declarația Irinei Vlah, eu cred că ei deja cumva au decis. Sunt anumite dubii în privința independenței CEC-ului, pentru că CEC-ul nu s-a comportat așa independent cum ne-am fi așteptat.”
Europa Liberă: Dl Sirkeli, să admitem că dna Vlah a învins. Moldova împreună cu Găgăuzia unde acum se mișcă mai mult – spre un protectorat rusesc sau spre un fel de Elveție a Estului în care toate etniile, inclusiv cea găgăuză vor trăi în armonie și în care interesele marilor puteri vor fi armonizate?
Mihail Sirkeli: „Eu cred că ideală ar fi varianta pe care ați menționat-o, Elveția, când totul va fi armonizat și eu foarte
Găgăuzia a spus că este parte componentă a Republicii Moldova și nu există, din punctul meu de vedere, premise pentru secesionism...
mult sper la asta, dar asta depinde mai mult de nivelul național și de ce fel de politică va fi promovată de către Guvernul de la Chișinău. Găgăuzia a spus că este parte componentă a Republicii Moldova și nu există, din punctul meu de vedere, premise pentru secesionism. Da, au existat niște momente, dar nu cred că sunt foarte serioase și la nivel de comunitate există o înțelegere că formula de supraviețuire care există pentru Găgăuzia este doar ca parte componentă a Republicii Moldova.”
