Linkuri accesibilitate

Mii de rusoaice merg să nască în Argentina, în căutarea unui pașaport mai bun


Afacerea unei rusoaice trecută ea însăși prin această experiență a luat amploare după invadarea Ucrainei și a intrat în atenția poliției argentiniene și a SUA.

Guvernul Argentinei spune că 10.500 de rusoaice au călătorit în ultimul an în țara sud-americană ca să nască, în speranța că vor obține astfel drept la pașaport argentinian mai întâi pentru copil, apoi pentru ele însele și pentru tați.

Cinci mii de rusoaice au venit doar în ultimele 3 luni din 2022.

Directoarea biroului argentinian al migrației, Florencia Carignano, a anunțat vineri 10 feb. lansarea unei anchete penale asupra a ceea ce a descris ca pe o afacere profitabilă care promite pașapoarte argentiniene rușilor.

Carignano a făcut declarația după ce 33 de femei gravide din Rusia, toate între 32 și 34 de săptămâni de sarcină, ajunseseră cu același zbor, joi seară. Câteva dintre ele au fost respinse mai întâi la controlul pașapoartelor, dar au fost lăsat până la urmă să intre în țară.

Fenomenul a fost semnalat publicului global de ziarul Guardian, la 9 februarie. El a scris că turismul de naștere nu este ceva cu totul nou, dar izolarea Rusiei din cauza invadării Ucrainei a făcut din Argentina, unde rușii nu au nevoie de viză, o destinație populară pentru familiile dornice să capete a doua cetățenie.

Cu pașaportul Argentinei se poate intra fără viză în 171 de țări, inclusiv cele din Uniunea Europeană și Marea Britanie, în vreme ce cu pașaportul rusesc, numai în 80.

Nu le mai putem permite să ne mintă”

Florencia Carignano, șefa biroului de migrațiune de la Buenos Aires, a spus că în ultimul an 7000 de femei ruse au plecat din țară după ce au născut – lăsând în urmă avocați argentinieni care se ocupă de perfectarea documentului de identitate pentru copil, iar apoi și pentru părinți. De obicei, femeile sunt însoțite de partener.

„Nu le mai putem permite să mintă cu nerușinare că sunt turiști, când nu sunt”, a spus Carignano. Ea a spus că în ultima perioadă au fost intervievate 350 de rusoaice gravide.

La 15 februarie, serverul de știri din Argentina Infobae a scris despre cazul rusoaicei Elena Kuklina, care a fost acuzată în decembrie de fraudarea autorității publice.

Kuklina (26 de ani) a născut ea însăși doi fii prin „turism”, în Argentina, primul în 2019, al doilea în noiembrie 2021. Ambii au cetățenia țării sud-americane. După a doua naștere s-a stabilit în Argentina și a fondat o agenție care duce rusoaice acolo să nască, contra cost. Agenția face aranjamentele necesare pentru nașterea propriu-zisă, cazarea la Buenos Aires ca și procurarea documentelor necesare.

„Pachetul” ar costa, potrivit poliției argentiniene, până la 35.000 de dolari.

La sfârșitul anului trecut, Kuklina a fost denunțată de o cetățeană rusă că „reușește să accelereze obținerea de documente”.

Una din condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca pruncul să obțină cetățenie este ca mama să aibă reședință permanentă – iar Kuklina și colaboratorii ei falsificau tocmai documentele legate de aceasta cel puțin în 70 de cazuri depistate de procurori.

Într-una din perchezițiile făcute la domiciliul rusoaicei ei au găsit 67.000 de dolari americani și 2670 de euro.

Interes global

Presa argentiniană a relatat vineri, 17 februarie, că de afacerea cu nașterile rusești s-a interesat agenția federală anti-drog din Statele Unite, DEA.

Publicația Perfil scrie că reprezentanții DEA au contactat-o pe procuroarea de caz Maria Servini, ceea ce ar semnala că există temeri mai ample legate de fenomenul turismul nașterilor.

Aceeași publicație notează că, deși rușii nu au nevoie de viză ca să intre în Argentina, guvernul federal poate impune restricții dacă intrările capătă aspect de „migrațiune”.

Perfil mai scrie că agențiile ruse de turism spun că nu au observat în ultima vreme vreo creștere dramatică a interesului pentru excursii în Argentina, sugerând că asemenea călătorii au loc „pe cont propriu” sau cu alt tip de mijlocire.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG