Până în prezent, în Turcia au fost înregistrate 44 de focare de incendii, 30 dintre acestea în zonele rurale și 14 în zone forestiere. Temperaturile foarte ridicate din această perioadă sporesc riscul producerii incendiilor, se spune într-o atenționare de călătorie, emisă de MAE.

Autoritățile recomandă cetățenilor Republicii Moldova, între altele, să verifice condițiile meteorologice și atenționările oficiale emise de autorități, înainte de planificarea deplasării, și să manifeste precauție în zonele afectate.

Totodată, cetățenii sunt îndemnați să-și anunțe prezența în zonele de risc prin contactarea misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale Republicii Moldova din Turcia și Grecia, să se asigure că dețin suficiente resurse de combustibil, apă, alimente și să mențină în stare de funcționare mijloacele mobile de comunicare.

În cazul unor alerte privind izbucnirea incendiilor în zonele în care se află, călătorii sunt sfătuiți să urmeze instrucțiunile autorităților locale și ale reprezentanților unităților hoteliere, iar pentru asistență consulară să contacteze misiunile diplomatice moldovene din țările respective. (R.B.)

Va fi prima școală de acest fel deschisă după Holocaustul din Al Doilea Război Mondial, care aproape a distrus comunitatea evreiască din Moldova, scrie publicația israeliană Hamodia.

Anunțul l-a făcut rabinul-șef al comunității evreiești din Republica Moldova, Pinchas Zaltzman, în timpul ceremoniei de comemorare a cunoscutului cabalist Shabtai din Raşcov, pe 27 iunie.

La eveniment au fost prezenți zeci de evrei din Israel și din întreaga lume, care au venit să se roage la mormântul rabinului Shabtai, descoperit în 2022 în cimitirul evreiesc din satul Rașcov din stânga Nistrului, unde se află și ruinele unei sinagogi din secolul XVIII, monument istoric conservat cu sprijinul PNUD și al UE.

Comunitatea evreiască din Moldova, condusă de rabinul Pinchas Zaltzman, a organizat evenimentul pentru al treilea an consecutiv.

Pelerinajul a început în orașul Dubăsari, cu o rugăciune la mormântul rabinului Mendel de Bar, și a inclus, de asemenea, vizite la gropile comune ale miilor de evrei basarabeni uciși de naziști în timpul Holocaustului.

• Te-ar putea interesa și: Pelerinaj la Uman: participare-record, adăposturi antirachetă mobile și interdicția armelor de jucărie

Hamodia îl citează pe rabinul-șef Pinchas Zaltzman cu declarația: „Mergând prin orașele din Transnistria, simți puterea istoriei evreiești care a prosperat aici înainte de Holocaust. Oriunde te uiți, există construcții și cimitire pline de mărturii apropiate ale vieții evreiești bogate care a existat odinioară. Comunitatea evreiască din Moldova și-a asumat responsabilitatea de a reînvia această istorie și de a păstra marea moștenire”.

Rabinul-șef a mai spus că, în ultimii ani, a asistat la „înflorirea și consolidarea comunităților din întreaga regiune, în special la Tiraspol”, în regiunea transnistreană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, în Uniunea Europeană, cu 27 de membri, au mai rămas doar o mână de țări care nu au nici un fel de legislație în sprijinul cuplurilor de același sex, anume: Bulgaria, România, Lituania, Polonia și Slovacia.

Radioul public leton citat de dpa a spus că primul cuplu de același sex a încheiat parteneriat civil în Letonia după miezul nopții, duminică spre luni.

„Introducerea parteneriatului civil este un semnal important că toate familiile din Letonia vor fi protejate, recunoscute și apreciate”, a spus Kaspars Zālītis, de la mișcarea pentru drepturile LGBT+ Dzīvesbiedri (Partener de viață).

Președintele leton Edgars Rinkēvičs, care a făcut coming out ca gay în 2014, și prim-ministra Evika Siliņa, au salutat evnenimentul pe rețele.

Țările din UE acordă drepturi cuplurilor de același sex în măsuri diferite. În vreme ce majoritatea statelor au egalitate conjugală (căsătorii cu toate drepturile), unele, ca Italia, Cehia sau Ungaria, au numai parteneriate, din care lipsește, în unele cazuri, dreptul de a adopta copii.

Chiar și acum, constituția Letoniei tot definește căsătoria ca uniune între un bărbat și o femeie – o „precauție” înscrisă în lege, ca și în alte țări, sub presiunea cercurilor conservatoare și religioase.

În România, Polonia sau Slovacia, dar și în țări din afara UE ca R. Moldova, activiștii cer mereu introducerea parteneriatelor civile, ca prim pas spre egalitate conjugală. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Limita vârstei de pensionare a femeilor va fi ridicată treptat pentru a ajunge la 63 de ani, până în 2028, la paritate cu a bărbaților, potrivit unei reforme inițiată de guvernarea PAS în 2021. Până la reformă, vârsta de pensionare la femei era de 57 de ani.

Vârsta standard de pensionare pentru bărbați este deja de 63 de ani, cu un stagiu complet de cotizare de 34 de ani, condiții care au fost stabilite la 1 iulie 2019.

• Te-ar putea interesa și: Singurul cardiolog din raionul Rezina, de 20 de ani la pensie

Guvernarea PAS a invocat necesitatea majorării vârstei de pensionare prin faptul că numărul salariaților care cotizează la pensii este în continuă scădere, iar al celor care primesc pensii este în creștere.

Casa Națională de Asigurări Sociale precizează că pensia pentru limită de vârstă se stabilește pe viață de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea și actele necesare au fost depuse în termen de 90 de zile de la această dată.

În cazurile în care a fost depășit termenul de depunere a cererii, pensia se acordă de la data prezentării ultimului act necesar. Termenul de examinare este de 60 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenția germană dpa relatează că cetățeanul iranian de 34 de ani a murit la Lauf an der Pegnitz, în ciuda încercărilor de a-l resuscita.

O anchetă preliminară a stabilit că bărbatul a atacat mai întâi o mașină de poliție, apoi a încercat să-i înjunghie pe cei trei polițiști, când au ieșit din automobil.

Polițiștii nu au fost răniți. Iranianul a fost ucis cu focuri de armă de o polițistă, într-o stație de autobuz de lângă gara feroviară a orașului cu 25.000 de locuitori.

Nu au fost făcute publice detalii despre motivul faptei, nici despre succesiunea exactă a evenimentelor.

• Te-ar putea interesa și: După înjunghierea de la Mannheim, Germania ar putea facilita deportarea afganilor și sirienilor

„Suntem de-abia la începutul anchetei”, a spus presei Heike Klotzbücher, de la procuratura din Nürnberg. El nu a putut spune unde locuia suspectul, nici dacă avusese în trecut probleme cu poliția.

Incidentul vine la puțin timp după ce un afgan a cărui cerere de azil fusese respinsă a atacat o adunare de extremă dreapta la Mannheim, în sud-vestul Germaniei, înjunghiind mortal un polițist.

Inclusiv în lumina acelui atac, politicienii germani dezbat chiar în aceste zile măsuri de accelerare a procedurilor de deportare a solicitanților de azil cu cereri respinse. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un răspuns oferit PressOne, Mircea Geoană nu a negat categoric că ar fi reprodus din textele altora porțiuni din teza sa de doctorat.

El a spus că a lucrat „sârguincios” și „onest”, adăugând că nu simte că a încălcat „regulile din vremea respectivă”. „Acum… dacă s-au schimbat regulile între timp, e altceva”, a spus Mircea Geoană.

Press One a scris că Geoană a copiat fără să citeze sursa trei rapoarte economice ale președinților SUA: primul a fost prezentat Congresului SUA, în februarie 1999, de Bill Clinton, iar celelalte două, de președintele George W. Bush, în februarie 2002, respectiv februarie 2003.

Presa scrie că Geoană ar fi „plagiat prin traducere”, ceea ce este o practică mai greu de depistat.

Geoană a susținut lucrarea de doctorat la Academia de Studii Economice (ASE) București, în anul 2005, după 12 ani de studii doctorale. Teza s-a numit „Evoluții în zona Atlanticului de Nord. Concluzii pentru integrarea României în structurile euro-atlantice”.

Mircea Geoană este considerat un potențial candidat la președinția României, pe care a mai încercat să o obțină odată, fără succes, în 2009, când a pierdut în favoarea lui Traian Băsescu.

• Te-ar putea interesa și: Aliații partidelor românești la Chișinău sau de ce sprijină PAS-ul la europarlamentare PNL-ul

Data exactă a alegerilor prezidențiale românești din toamnă încă nu a fost stabilită.

Premierul Marcel Ciolacu are programate discuții pe această temă cu partidele, luni și marți. Inițial, alianța de guvernare PSD-PNL din România a stabilit organizarea lor în septembrie, însă liberalii ar dori amânarea lor în noiembrie.

Știre bazată pe o relatare a Europei Libere România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Marți, va avea loc examenul la Matematică, pe care urmează să îl susțină repetat 2292 elevi din toate raioanele Republicii Moldova.

Pentru ziua de miercuri este programat examenul repetat la Limba și literatura română, la care vor participa 507 elevi, iar examenul la Limba și literatura rusă va fi organizat pentru 55 de elevi.

Sesiunea suplimentară pentru absolvenții de gimnaziu se va încheia cu examenul la Istoria românilor și universală, care va avea loc pe data de 4 iulie, în cadrul căruia vor participa 802 elevi.

Testele de examen vor fi verificate în perioada 1-5 iulie de către Comisiile Raionale/Municipale de Evaluare. Rezultatele vor fi afișate la data de 6 iulie în fiecare Centru Raional/Municipal de Examene, în care s-au desfășurat examenele. Elevii pot depune cerere de examinare a contestației la centrul respectiv, la data de 6 iulie. Rezultatele finale vor fi afișate pe 8 iulie.

În sesiunea de bază, Ministerul Educației a anunțat că în opt școli în care s-au scurs testele de la examenele de clasa a IX-a au fost deschise anchete de serviciu, rezultatele cărora urmau să fie prezentate Ministerului Educației pe 20 iunie. Reprezentanții ministerului au spus pentru Europa Liberă că nu exclud că persoanele implicate în fraudarea examenelor nu vor fi sancționate. Asta pentru că responsabile de aplicarea sancțiunilor sunt autoritățile locale.

• Te-ar putea interesa și: Educației nu are pârghii pentru a sancționa persoanele implicate în fraudarea examenelor de absolvire a gimnaziului

Examenele naționale de absolvire a gimnaziului au fost susținute de circa 30.000 de elevi în perioada 3-13 iunie. În acest an, Ministerul Educației a implicat, în premieră, circa 600 de voluntari care au monitorizat corectitudinea desfășurării examenelor de absolvire a gimnaziului.

Ministrul Educației, Dan Perciun a declarat că, în pofida acestui fapt, în unele instituții au fost înregistrate nereguli, motiv pentru care, anul viitor, va înăspri condițiile de desfășurare a examenelor de clasa a IX-a.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Apărării a publicat pe 1 iulie anunțul privind începerea conssultărilor publice asupra hotărârii de guvern care prevede acest lucru.

În proiectul de decizie se arată că această inițiativă este menită să asigure „valoare pentru bani” și să dezvolte capacitățile de apărare ale statului, în contextul riscurilor regionale de securitate.

Dacă hotărârea va fi adoptată, Ministerul Apărării va fi autoritatea publică care prin intermediul Agenției Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu va organiza și desfășura achizițiile centralizate.

Ministerul consideră că prin centralizarea achizițiilor de muniții și armament se va reduce risipa de resurse, va fi optimizat atât procesul de aprovizionare, cât și stocurile existente.

În document se mai spune că hotărârea este compatibilă și cu acquis-ul Uniunii Europene.

„Achizițiile centralizate vor contribui la creșterea eficacității și reducerea costurilor, permițând negocierea unor prețuri mai bune și obținerea de reduceri pentru volum. De asemenea, centralizarea facilitează identificarea furnizorilor de încredere și stabilirea unor colaborări continue, asigurând condiții preferențiale de achiziție”, explică autorii inițiativei.

• Te-ar putea interesa și: Șeful armatei române discută la Chișinău despre intensificarea cooperării militare

Ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat în repetate rânduri despre necesitatea de a moderniza echipamentul militar și armamentul Armatei Naționale.

Acum doi ani, Nosatîi spunea că circa 90% din armamentul și tehnica Armatei Naționale, inclusiv sistemele antiaeriene, sunt de producție sovietică, nu corespund cerințelor unei operațiuni contemporane și trebuie înlocuite cu echipamente mai noi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Consiliul de directori executivi al FMI a aprobat decizia după finalizarea celei de a cincea evaluări a programului de țară susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), și a primei evaluări a programului susținut de Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF).

Potrivit estimărilor FMI, redresarea economiei moldovene în urma șocurilor multiple a fost mai lentă decât s-a anticipat, creșterea economică fiind în 2023 mai mică decât s-a preconizat, iar în anul 2024 - și mai modestă. Deși inflația se menține în limitele stabilite de Banca Națională a Moldovei, riscurile rămân mari și este posibilă înrăutățirea situației, dar pe termen mediu se așteaptă o creștere economică relativ robustă, potrivit unui comunicat al instituției.

Experții FMI au constatat că programul de țară se realizează, în linii mari, conform parametrilor conveniți, însă autoritățile moldovene ar trebui să mențină un „ritm puternic” al reformelor.

În urma discuțiilor de la Washington din 28 iunie, din cadrul Consiliului de directori executivi, Kenji Okamura, directorul adjunct al FMI, a declarat că autoritățile de la Chișinău ar trebui să se concentreze în continuare pe „consolidarea planurilor pentru situații neprevăzute și pe menținerea unor politici agile, pe consolidarea securității energetice și pe promovarea reformelor favorabile creșterii economice, proces sprijinit de obiectivul aderării la UE”.

• Te-ar putea interesa și: Un nou program al Băncii Mondiale pentru R. Moldova, în valoare de 40 de milioane de dolari

FMI recomandă Chișinăului, între altele, măsuri de consolidare bugetară, acumularea rezervelor și menținerea sustenabilității datoriei de stat, având în vedere scăderea preconizată a volumului finanțării din surse externe pe termen mediu, dar și reforme care să consolideze autonomia și responsabilitatea Băncii Naționale a Moldovei.

Experți FMI menționează că sunt necesare și progrese continue în reformele anticorupție. Adoptarea legii prin care va fi creată curtea anticorupție, măsură care urmează a fi realizată în această vară, ar fi un pas în direcția necesară. Autoritățile vor trebui să asigure funcționalitatea noii curți într-o manieră rapidă și eficientă, se mai arată în comunicatul instituției financiare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agențiile de presă amintesc că Ismail Kadare a fost un candidat perpetuu la Premiul Nobel pentru Literatură, pe care nu l-a câștigat, însă, niciodată.

„Stilul lui de povestire sofisticat – asemănat adesea cu al lui George Orwell sau Franz Kafka – a inclus folosirea metaforei și ironiei pentru a revela adevărata natură a tiraniei dictatorului Enver Hoxha, care a condus Albania din 1946 până ce a murit în 1985”, notează AFP.

„Literatura a dat adesea opere magnifice în vremuri întunecate, ca și cum ar fi căutat să repare răul ce li se făcea oamenilor”, a spus, odată, Kadare.

• Te-ar putea interesa și: Ismail KADARE. Viaţa, jocul şi moartea lui Lul Mazrek

Prolificul scriitor, probabil cel mai cunoscut romancier modern din Balcani, ale cărui romane au fost traduse în 40 de limbi, a rupt cu regimul comunist de la Tirana cu câteva luni înaintea prăbușirii acestuia, în anii 1990, fugind la Paris.

Relația lui Kadare cu dictatura comunistă rămâne însă neelucidată pe deplin, unii spunând că ar fi fost un protejat al lui Hoxha, ceea ce ar explica unele gesturi ale lui de sfidare a regimului – o acuzație pe care scriitorul a respins-o mereu.

„De cine mă apăra Hoxha pe mine? Poate de Hoxha!”, a spus Kadare într-un interviu cu AFP, în 2016. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Daniil, în vârstă de 52 de ani, preia conducerea după moartea, în martie, a patriarhului Neofit.

Daniil a numit Ucraina un agresor alături de Rusia în actualul război declanșat de Moscova. El a sugerat, de asemenea, că Ucraina este o creație a lui Vladimir Lenin.

Principalul contracandidat al lui Daniil în alegeri a fost Mitropolitul Hryhoriy de Vrața, care a fost văzut ca fiind neutru în problema războiului.

Biserica Ortodoxă Bulgară are aproximativ 6 milioane de credincioși și încă 1-2 milioane de adepți în afara țării.

Cine este Daniil Vidinski

Mitropolitul de Vidin Daniel s-a născut la 2 martie 1972 în Smolean, cu numele secular Atanas Nikolov, scrie Serviciul Bulgar al RFE/RL. Și-a finalizat studiile primare și secundare în orașul natal. Și-a completat studiile superioare la Universitatea din Sofia „St. Kliment Ohridski”, unde a început să studieze filologia engleză, dar în anul următor a fost transferat la Facultatea de Teologie.

În 2008, prin decizia Sf. Sinodul a devenit episcop în biserica „Sf. Alexandru Nevski”. A fost numit vicar succesiv al Mitropolitului Nathaniel de Nevrokop și al Mitropolitului Iosif al SUA, Canadei și Australiei. Pe 4 februarie 2018 a fost ales mitropolit de Vidin.

Daniil este cunoscut pentru rusofilia sa deschisă. El a reacționat violent la închiderea Bisericii Ruse din Sofia anul trecut și și-a exprimat amărăciunea după decizia de a-l expulza pe întâistătătorul acesteia, arhimandritul Vassian, și pe alți doi clerici sub suspiciunea de spionaj.

• Te-ar putea interesa și: Bulgaria expulzează reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ruse

În noiembrie 2022, la câteva luni după începerea invaziei ruse în Ucraina, Daniil a distribuit o scrisoare clerului din eparhia Vidin cu instrucțiuni despre cum să includă „petiții speciale pentru pace” în liturghiile lor.

În mai 2023, Mitropolia Vidinului a publicat un videoclip cu un monolog al lui Daniel. Pe înregistrare, timp de aproape o oră și jumătate, el încearcă să respingă declarațiile a doi călugări de la Muntele Athos despre războiul defensiv din Ucraina și dreptul de a-i proteja pe cei dragi.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit rezultatelor publicate luni dimineață de ministerul de Interne al Franței, „Reuniunea Națională” a lui Le Pen a obținut împreună cu aliații ei aproximativ 33% din voturi. Se situează astfel înaintea rivalilor de stânga și centriști, inclusiv a alianței „Împreună” a președintelui Emmanuel Macron, care ar fi obținut 20%. Noul Front Popular, o coaliție de stânga adunată în grabă, a obținut 28% din voturi.

Rezultatele votului, la care s-a înregistrat o participare ridicată, sunt în concordanță cu previziunile dinainte de alegeri, dar ele nu aduc claritate pe scena politică franceză.

Urmează o săptămână de negocieri politice înainte de turul doi de scrutin de pe 7 iulie. Rezultatul final va depinde de modul în care partidele concurente se înțeleg pentru a sprijini unul dintre candidații care au ieșit în turul doi în cele 577 de circumscripții uninominale ale Franței.

• _{Citește și: „Pourquoi?” sau tot ce trebuie să știți despre alegerile din Franța}

În trecut, partidele rivale de centru-dreapta și de centru-stânga s-au unit pentru a împiedica „Reuniunea Națională”, formațiune eurosceptică și anti-imigranți, să preia puterea. Dar nu este deloc limpede dacă o vor face și acum.

Duminică, mii de oameni au demonstrat pe străzile Parisului și altor mari orașe pentru a protesta împotriva extremei drepte și pentru a implora alegătorii să nu-i mai dea votul în turul al doilea.

Luni dimineață, bursa de valori de la Paris a deschis în urcare, într-un semnal că pentru investitori alegerile au adus o știre bună, anume că extrema dreaptă nu a obținut mai multe voturi decât sugerau sondajele.

Decizia președintelui francez de luna aceasta de a convoca alegeri anticipate, după ce formațiunea lui Le Pen a obținut cele mai multe voturi la europarlamentarele din 6-9 iunie, a aruncat Franța în incertitudine politică, a trimis o undă de șoc în toată Europa și dus la vânzări masive de către investitori ale acțiunilor deținute la întreprinderi franceze.

Prezența la votul de duminică a fost deosebit de ridicată, subliniind cum o criză politică îndelungată din Franța a energizat electoratul.

Un partid paria, „Reuniunea Națională” este acum mai aproape de putere decât niciodată. Le Pen a făcut eforturi să se debaraseze de imaginea de partid rasist și antisemit pe care o avea formațiunea sa, o tactică care pare să fi funcționat pe fundalul nemulțumirii alegătorilor față de Macron și partidul să u liberal, față de costul ridicat al vieții și îngrijorările tot mai mari legate de imigrație (AE).

Auditul Curții de Conturi, prezentat pe 28 iunie, concluzionează că rapoartele MAI „nu conțin, în ansamblul lor, denaturări semnificative cauzate de fraude sau erori”. Cu toate acestea, CCRM a prezentat o serie de nereguli.

În particular, CCRM a identificat peste 4.700 de angajați ai MAI care nu și-au folosit peste 412.000 de zilele de concediu. Acest fapt generează cheltuieli suplimentare de peste 192 de milioane de lei, adică cu aproape 11 milioane de lei, în comparație cu anul 2022.

Prezenți la ședința CCRM, reprezentații MAI au declarat că au elaborat un plan prin care vor să soluționeze problema zilelor de concediu restante până la finele anului 2029.

Dar restanțele de concediu au loc în condițiile în care MAI duce lipsă de aproape 2.500 de angajați (13,7% din efectivul total). Experții CCRM au constatat că în cadrul structurilor MAI este un grad înalt de fluctuație a personalului. În 2023, MAI a angajat în jur de 2.260 de persoane, în timp ce au fost eliberate aproape 2.390 de persoane.

Curtea de Conturi a relatat și despre alte observații, care au avut impact asupra „bunei guvernări” a banilor publici.

Astfel, experții CCRM spun că în rapoartele MAI nu a fost indicată valoare a 75 de clădiri și opt terenuri. Totodată, o instituție nespecificată din subordinea MAI a reflectat „neregulamentar” peste 60 de milioane de lei, pe când alte două structuri au clasificat tot „neregulamentar” valoarea unor rețele de radiocomunicații, ceea ce a condus la subevaluarea soldului grupei de conturi ,,Instalații de transmisie” cu 252 de milioane de lei și subevaluarea altor solduri.

Per ansamblu, opinia CCRM privind rapoartele MAI este una „cu rezerve”. În acest sens, Curtea de Conturi a emis mai multe recomandări pentru remedierea problemelor identificate.

De asemenea, CCRM s-a expus privind remedierea problemelor identificate la MAI anul trecut. Curtea de Conturi spune că nivelul de implementare de către MAI a recomandărilor este „mediu”.

Până acum, din 12 recomandări formulate de experții CCRM pentru corectarea greșelilor din 2022, MAI a implementat integral doar patru recomandări și șase - parțial.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat, pe 29 iunie, că alți doi bărbați implicați s-au predat benevol poliției și au fost reținuți pentru 72 de ore. Inițial, poliția spunea că cei doi ar fi fugit în străinătate.

• Te-ar putea interesa și: Un consilier socialist de la Bălți, reținut după ce s-ar fi bătut într-un restaurant

La rândul său, socialistul Moroșan și alte trei persoane au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile, în urma unei decizii a Judecătoriei Bălți, scrie presa locală.

Potrivit oamenilor legii, cei reținuți sunt cercetați pentru huliganism și riscă până la cinci ani de închisoare sau o amendă de la 37.500 de lei la 67.500 de lei.

Maxim Moroșan, candidatul socialiștilor pentru funcția de primar de Bălți la localele din 2023, a fost reținut de poliție, după ce câteva înregistrări video, cu o bătaie într-un restaurant din capitala de nord, au apărut pe internet.

Pe rețele circulă mai multe video-uri, inclusiv unul publicat pe canalul oficial de Telegram al IGP.

Polițiștii au mai precizat că altercația între două grupuri de bărbați a avut loc pe 26 iunie, atât în fața localului, cât și în interior.

Acuzații reciproce între partidele lui Dodon și Usatîi

Partidul Socialiștilor (PSRM) consideră că altercația este, de fapt, un „atac asupra lui Moroșan” și o „provocare criminală organizată”, în spatele căreia ar sta niște grupări subordonate politicianului Renato Usatîi.

„Anterior, la adresa lui Maxim Moroșan au fost lansate amenințări și i s-a cerut să părăsească orașul Bălți și să se retragă din politică”, afirmă socialiștii.

Partidul Nostru (PN), condus de Usatîi, a respins acuzațiile socialiștilor și a spus că PSRM este un „partid de mincinoși”.

Potrivit PN, Moroșan ar fi „unul dintre soldații” lui Grigore Karamalak, zis Bulgaru, un „hoţ în lege”, care în 1998 a fugit din Republica Moldova fiind anchetat pentru omor, şantaj, torturi ș.a.

„Nu ne-a mirat ce s-a întâmplat în cazul violențelor de la Bălți cu implicarea lui Maxim Moroșan. Astfel de situații au fost foarte multe, atât la Bălți, cât și, anterior, la Moscova”, se arată în comunicatul PN.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Partidul „Șansă”, afiliat oligarhului fugar, Ilan Șor, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare, a contestat decizia din 6 februarie a Curții de Apel Chișinău care a dat dreptate Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), atunci când, la 3 noiembrie 2023, a anulat înregistrarea candidaților formațiunii politice „Șansă”.

În plus, judecătorii CSJ au menținut încheierea din 1 februarie a Curții de Apel Chișinău, în care a fost respinsă cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate. Decizia este irevocabilă.

Magistrații CSJ spun că decizia CSE a fost emisă în condiții excepționale, cu două zile înainte de alegerile locale și după ce SIS a făcut publice încălcările candidaților Partidului „Șansă”.

Judecătorii declară că în mod normal, SIS trebuia să ia legătura cu fiecare organ electoral local în parte și să ceară excluderea candidaților din cursa electorală sau să se adreseze Comisiei Electorale Centrale pentru ca cea din urmă să transmită sesizările organelor electorale locale. Însă, astfel de măsuri ar fi fost ineficiente, în condițiile unui termen atât de restrâns, a concluzionat completul de judecată.

La 12 decembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a anulat dispoziția CSE prin care candidații Partidului „Șansă” au fost excluși din alegerile locale din 5 noiembrie. „Actul administrativ normativ anulat nu produce efecte juridice din momentul în care prezenta hotărârea devine definitivă”, au menționat judecătorii.

• Vezi și: Excluderea candidaților „Șansă” din alegerile locale, anulată de instanță la o lună după scrutin

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 14 decembrie 2023, CSE a depus recurs împotriva hotărârii din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii cu adoptarea unei noi decizii privind respingerea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia CSJ din 22 decembrie 2023, au fost admise recursurile depuse de CSE și Serviciului de Informații și Securitate. Atunci, s-a casat integral hotărârea Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2023 și s-a restituit cauza de contencios administrativ.

Prin încheierea din 1 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea depusă de Partidul ,,Șansă” privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 205 alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

Ulterior, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 6 februarie 2024, contestația depusă de Partidul Politic ,,Șansă” împotriva CSE a fost respinsă drept neîntemeiată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Informația a apărut inițial pe canalul de Telegram „Rodnoi zvuk” (Sunet nativ), scrie Current Time.

UE a impus sancțiuni împotriva Gagarinei și Shaman la începutul acestei săptămâni. Restricțiile împotriva lui Leps au fost impuse de UE în decembrie 2022. Cicerina, Gazmanov și liderul Liube, Nikolai Rastorguev, au căzut sub sancțiunile UE în octombrie 2022.

Anterior, paginile Spotify ale unui număr de cântăreți ruși au fost piratate, inclusiv Slava Marlow, Soda Luv, Yanix, Dzhizus și Lida. Unora dintre artiști li s-au schimbat avatarele de către hackeri, în timp ce lui Shaman i-au dispărut toate melodiile. În octombrie 2023, hackerii au spart conturile lui Leps, Gazmanov și ale altor artiști. Profilurile muzicienilor conțineau o imagine a artistului Clonnex din Lviv cu titlul „Opriți războiul din Ucraina”.

• Vezi și: Cântărețul rus Filip Kirkorov neagă că a primit 200.000 de dolari de la Partidul Șor

Spotify este cel mai mare serviciu de streaming din lume care vă permite să ascultați muzică, podcasturi și cărți audio. În aprilie 2024, mai mult de 600 de milioane de persoane erau abonate la acesta.

În Rusia, serviciul a fost lansat oficial în iulie 2020. În aprilie 2022, din cauza invaziei rusești la scară largă din Ucraina, Spotify a încetat să funcționeze în Federația Rusă, apoi compania și-a lichidat entitatea juridică rusă. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă, ministerul recomandă cetățenilor moldoveni să evite orice călătorie, în special, în Liban, întrucât există riscuri de securitate, și să urmărească cu atenție știrile și informațiile oficiale furnizate de autorități, inclusiv MAE și reprezentanța diplomatică din Tel Aviv.

„Aceste surse pot oferi actualizări referitoare la situația din zonă și eventualele măsuri de siguranță adiționale”, spun reprezentanții instituției.

Cetățenii moldoveni sunt încurajați să respecte instrucțiunile și regulile impuse de autorități și să evite expunerea în mod voluntar la „riscuri nejustificate”.

MAE recomandă conaționalilor să mențină contactul cu ambasada din Israel, cu sediul pe strada Leonardo Da Vinci 21, Tel Aviv. Pentru informații suplimentare, cetățenii moldoveni pot apela la numărul de telefon +972 3-523-2000 sau scrie la adresele: tel-aviv@mfa.gov.md, israel.mfa.gov.md.

Totodată, ei se pot adresa pentru informații suplimentare și asistență consulară la Centrul de Apel, cu numerele de telefon 0 80 090 990 – gratuit, de la telefonul fix, din orice localitate a R. Moldova, sau la numărul +373 22 23 20 02.

Suplimentar, cetățenii moldoveni pot expedia un mesaj prin email la call.center@mfa.gov.md, pe pagina de Facebook a Centrului de Apel și pagina de Facebook a Ministerului Afacerilor Externe.

„Aceste recomandări de călătorie sunt valabile până la noi informații ulterioare și pot suferi modificări pe măsură ce situația evoluează”, precizează MAE.

• Te-ar putea interesa și: Noi confruntări în sudul Libanului, între Israel și Hezbollah. SUA au trimis un emisar în zonă

Alerta a fost emisă în contextul în care premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat, la sfârșitul săptămânii trecute, că odată ce luptele intense se vor încheia în Gaza, Israelul va putea desfășura mai multe forțe de-a lungul graniței nordice cu Libanul, unde luptele cu milițiile Hezbollah susținute de Iran au escaladat, transmite Reuters.

The Telegraph spune că gruparea sprijinită de Iran începe să strângă arme în singurul aeroport din Liban. Informația din articol se baza pe o sursă anonimă a Asociației Internaționale a Transportului Aerian, care a precizat că citatul din articolul Telegraph este fals și a rugat site-ul să-l scoată din articol.

Oficialii UE urmăresc cu îngrijorare înspre situația de la granița Israel-Liban, relatează CNN.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o scrisoare adresată Guvernului, Ministerului Agriculturii și comisiei de resort a Parlamentului, din 26 iunie, agricultorii au atenționat că dacă nu se va da curs cererii, persistă riscul ca mulți fermieri moldoveni să înregistreze pierderi financiare din cauza concurenței neloiale cu importatorii ucraineni.

„Mai atragem atenția că importul liber de cereale și oleaginoase ar aduce un risc enorm de interzicere a exportului cerealelor și oleaginoaselor din R. Moldova pe piața României, care suspectează reexportul producției din Ucraina prin Moldova”, spun reprezentanții asociației, care au solicitat, printre altele, o întrevedere de „urgență” cu prim-ministrul Dorin Recean și Comisia parlamentară pentru Agricultură.

• Te-ar putea interesa și: „Forța Fermierilor” cere Guvernului să majoreze fondul de subvenționare a agriculturii

La 27 iunie, în cadrul unei emisiuni televizate, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a declarat că instituția pe care o conduce monitorizează [importurile de cereale ucrainene]. „Până acum este import zero de grâu sau alte tipuri de produse. De abia acum s-a început secerișul”, a menționat ministrul.

Tot în contextul solicitării făcute de fermieri, membrul cabinetului de miniștri a adăugat că: „politicile izolaționiste pot lovi în exportatorii moldoveni” și pot afecta relațiile cu statele partenere.

Măsura de licențiere a importului de cereale și oleaginoase a fost introdusă pentru prima dată la 11 octombrie 2023 și a fost funcțională pe perioada stării de urgență (până pe 31 decembrie 2023) Următoarea decizie de menținere a acestei măsuri a fost luată pe 5 ianuarie 2024 și extinsă pe 8 aprilie, cu termen-limită până pe 26 iunie, transmite IPN.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare precizează că reglementarea prin licențiere poate fi realizată pe un termen de cel mult 3 luni, care poate fi prelungit o singură dată cu cel mult încă 3 luni. Prin urmare, perioada maximă pentru care a putut fi aplicată licențierea importului de cereale și oleaginoase a atins termenul-limită.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noul mecanism de licențiere a activității posturilor TV și de radio din autonomie constă în obținerea din partea Direcției Generale Construcții și Infrastructură a UTA Găgăuzia, contra cost, a unei autorizații numite Izin. Cuantumul plății pentru acest act permisiv ar urma să fie aprobat anual.

Liliana Vițu a declarat, la 27 iunie, pentru sursa citată, că inițiativa intră în contradicție cu prevederile Codului serviciilor media audiovizuale al R. Moldova și ale legii privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, singura autoritate competentă de a elibera acte permisive în domeniul audiovizual fiind Consiliul Audiovizualului al R. Moldova.

„Înlocuirea licenței de emisie cu așa-numitul permis Izin, în baza căruia vor putea funcționa furnizorii de servicii media audiovizuale din UTA Găgăuzia, creează riscul iminent de apariție (sau continuare a activității) a unor servicii de televiziune și de radiodifuziune sonoră plasate în afara câmpului legal”, a spus președinta CA.

Liliana Vițu a transmis scrisori Guvernului, care are reprezentant în teritoriu, comisiilor de profil ale Parlamentului, Președinției, Serviciului de Informații și Securitate și Procuraturii Generale, în care a semnalat că prin promovarea proiectului de lege s-ar urmări eludarea hotărârilor instanțelor de judecată naționale.

La octombrie 2022, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a emis o încheiere în care au fost declarate inadmisibile recursurile depuse de guvernatorul autonomiei și Adunarea Populară găgăuză împotriva Hotărârii Curții de Apel Comrat, prin care Legea UTA Găgăuzia cu privire la licențierea unor genuri de activități, din 7 iulie 2000, adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei, a fost anulată ca fiind ilegală, constatând că aceasta contravine legilor ierarhic superioare.

• Te-ar putea interesa și: Autoritățile retrag „actele permisive” ale trei companii din audiovizual

Opt organizații neguvernamentale din domeniul mass-media au emis o declarație în care au calificat inițiativa legislativă drept o tentativă repetată de a submina libertatea presei și au cerut retragerea imediată a proiectului, „care contravine flagrant legislației și tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte”. Este vorba despre Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Independente, Asociația Presei Electronice, Comitetul pentru Libertatea Presei, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, RISE Moldova, Centrul „Acces-info”, Asociația Media Guard.

În luna februarie 2024, prin intermediul unui proiect de lege similar, aleșii locali din Găgăuzia și-au dorit să oblige sursele media online din regiune să cumpere așa-numitul permis de activitate de la autorități (Izin), la fel, în schimbul unei taxe anuale. Instituția media urma să coordoneze cu Comitetul Executiv – organul echivalent Guvernului la nivel local – concepția generală și să prezinte anual autorității emitente un raport privind implementarea concepției. După un val de critici, proiectul de lege a fost retras.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Socialistul portughez Antonio Costa, fost premier în țara sa, va ocupa postul de președinte ale Consiliului European, adică va prezida summiturile liderilor de state, cum face acum belgianul Charles Michel.

Prim-ministra estoniană Kaja Kallas, cunoscută pentru pozițiile sale ferme împotriva politicilor agresive ale Rusiei, va fi șefa politicii externe și de securitate, înlocuindu-l pe Josep Borrell din Spania.

Tustrei sunt sprijinitori fermi ai extinderii UE spre răsărit, inclusiv prin primirea Ucrainei și Moldovei.

Acordul de împărțire a funcțiilor-cheie a fost anunțat vineri devreme de Charles Michel, la o conferință de presă, unde a exclamat: „Misiune îndeplinită!”

Numirile pentru posturile cheie din UE au fost criticate de reprezentanți ai dreptei conservatoare ca prim-ministra italiană Giorgia Meloni și premierul ungur Viktor Orban.

Ei s-au plâns că noii șefi s-au ales din grupările „liberale” sau „stângiste” din Parlamentul European și că ele nu reflectă câștigurile dreptei „suveraniste” la recentele alegeri din iunie pentru legislativul UE.

La summmit, Meloni s-a abținut de la votul pentru von der Leyen și a votat împotriva lui Costa și Kallas. Iar Orban a votat împotriva lui von der Leyen și împotriva lui Kallas, potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Organizația KavLaOved spune că Knessetul (Parlamentul israelian) a adoptat joi, 26 iunie, în lectură preliminară, amendamentul inițiat de parlamentarii de dreapta Ariel Kellner, Saran Hasakl, Yitzhak Kreuzer și Eliyahu Revivo.

Inițiativa ar afecta zeci de mii de lucrători proveniți din țări ca Moldova, Filipine, Sri Lanka și altele, care îngrijesc oameni bătrâni sau bolnavi. Ea va fi trimisă de acum într-o comisie parlamentară de specialitate pentru discuții și aprobare.

Amendamentul, spun activiștii, s-ar baza pe ideea, „des auzită” în dezbaterile din Knesseth, că îngrijitorii străini provin din țări mai sărace, așa că ar trebui să fie recunoscători pentru „salariile mari” din Israel.

În realitate, scrie organizația, este vorba de salariul israelian minim, câștigat pentru o muncă istovitoare.

Inițiatorii legii, mai spun criticii, consideră că legislația progresistă a muncii din Israel se cuvine doar israelienilor, și că îi vor ajuta pe angajatorii privați israelieni scutindu-i de obligația de a contribui la pensia migranților.

„Această lege cinică, dacă va fi aprobată, demonstrează cât de oportunist este statul Israel, care aduce muncitori migranți în număr mare ca să lucreze în slujbe refuzate de alții, negându-le în același timp muncitorilor migranți drepturi esențiale”, se arată în comunicatul KavLaOved.

Inițiativa lipsirii de drept la pensie a îngrijitorilor străini din Israel vine pe fondul tensionării relațiilor dintre Israel și țări ca Moldova sau Filipine, din cauza îngrijorării că drepturile muncitorilor migranți proveniți din aceste țări nu sunt respectate.

• Te-ar putea interesa și: După Moldova, SUA critică Israelul pentru felul cum tratează muncitorii străini

În Israel lucrează mii de moldoveni, mai ales în sectoarele construcțiilor și îngrijirii bătrânilor și bolnavilor, două din cele „deschise” prin lege străinilor.

În baza legislației actuale, suplimentar la salariu, angajatorii din Israel transferă o depozitare lunară la un cont bancar pe numele lucrătorului pentru plăți compensatorii și pensii, deținut de către Autoritatea de Imigrare din Israel.

Această sumă se eliberează lucrătorului, împreună cu dobânda acumulată și după deduceri legale, la aeroport (se poate solicita și eliberarea fondurilor în contul bancar din țara de origine a lucrătorului) când acesta pleacă definitiv din Israel, imediat la sfârșitul perioadei de ședere în baza vizei cu scop de muncă. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Concluziile au fost prezentate în raportul privind „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2023”, realizat de Asociația Promo-LEX.

Astfel, din cele circa 20 de milioane de lei neraportați, circa 15 milioane au fost estimate pentru fostul partid „Șor” și unele formațiuni afiliate echipei oligarhului fugar Ilan Șor. Acestea sunt urmate de Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) cu circa 2 milioane de lei nedeclarați, Partidul „Renaștere” cu 1,2 milioane de lei și Partidul „Șansă” cu peste 700 de mii de lei.

Cele mai multe cheltuieli au fost pentru organizarea evenimentelor de promovare politică, presă și materiale promoționale, locațiunea sediilor etc.

Potrivit analistei în domeniul finanțelor de la Promo-LEX, Mariana Focșa, pentru anul 2023 au declarat venituri 34 de partide politice, dintre care 22 au raportat zero cheltuieli. Cele mai multe venituri au fost înregistrate de Partidul Acțiune și Solidaritate – peste 22 milioane de lei, Partidul Socialiștilor din R. Moldova – 10 milioane de lei și Partidul Social Democrat European – 4,8 milioane de lei.

Experții Promo-LEX au indicat că în funcție de sursa veniturilor declarate de partide, 84% dintre acestea provin din alocațiile de la bugetul de stat, 5% din donații de la persoane fizice, 4% din donații de la persoane juridice, 4% din cotizații de membru de partid și 3% din resursele financiare acumulate din activități de partid. 87% din venituri revin la numai șase partide. Restul de 13% din venituri au fost declarate de 28 de formațiuni care au raportat colectarea veniturilor în 2023.

În ce privește plata cotizațiilor, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) se situează pe primul loc cu 58% dintre membri care au plătit cotizația, urmat de Mișcarea Alternativa Națională (MAN) cu 50% din membri și la o mare distanță de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) cu doar 5% din membri.

• Citește și: Politicieni bogați și politicieni săraci: ce averi au declarat principalii lideri politici

Promo-LEX susține că situația este una îngrijorătoare, în condițiile în care, în medie, partidele din UE primesc în jur de 55% din venituri de la bugetul de stat, iar în țările cu o democrație mai fragilă, aceasta crește la circa 65%.

„Aceasta ar putea duce la transformarea partidelor în agenți ai statului și tendința de a reprezenta statul în fața cetățenilor și nu invers”, a declarat Mariana Focșa.

Experții Promo-LEX au mai afirmat că se atestă și o creștere a investigațiilor organelor de drept în privința finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Ei au notat că este un aspect salutabil, dar au precizat că nu există încă dosare penale cu o finalitate la acest capitol.

„În premieră, în Republica Moldova, în 2023, un partid politic a fost declarat neconstituțional. De fapt, declararea neconstituțională a partidului Șor nu a stopat această echipă de la promovarea politică și de la activitățile politice pe care le desfășoară și în prezent”, a spus Nicolae Panfil, director de program la Promo-LEX.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reuniunea de două zile, la care se va discuta despre ajutorul acordat Ucrainei pentru a face față invaziei rusești, are loc la câteva zile după ce Uniunea Europeană a început negocierile oficiale de aderare cu Kievul, ca și cu Chișinăul, un proces care durează de obicei ani de zile.

Președintele Zelenski a semnat acordul privind cooperarea în domeniul securității și sprijinul pe termen lung pentru Ucraina cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

Acordul prevede cooperarea dintre UE și Kiev în nouă domenii ale politicii de securitate și apărare, inclusiv în ceea ce provește furnizarea de arme, instruirea militară, industria de apărare și deminarea.

În particular, unul din capitole prevede că UE va furniza Ucrainei echipamente militare pe termen lung, va facilita instruirea militarilor ucraineni și va contribui la punerea în aplicare a reformelor în domeniul apărării în Ucraina, va consolida cooperarea în industriile de apărare, securitatea cibernetică, schimbul de informații etc.

De asemenea, acordul garantează o asistență financiară pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro în cadrul programului de patru ani Ukraine Facility. Separat, documentul prevede posibilitatea de a utiliza încasările din activele rusești înghețate în Europa pentru a oferi ajutor Ucrainei.

Pe lângă acordul cu UE, Kievul a semnat și acorduri de cooperare în domeniul securității cu Estonia și Lituania.

Ucraina, care poartă lupte grele cu forțele rusești din februarie 2022, a semnat acorduri de securitate cu 17 țări în acest an, în afara celor trei semnate joi, notează Reuters.

Într-un mesaj pe rețeaua X (fosta Twitter), Zelenski a spus că noul acord cu UE, „pentru prima dată, va consacra angajamentul tuturor celor 27 de state membre de a oferi Ucrainei un sprijin extins, indiferent de orice schimbări instituționale interne”.

• Citește și: Ce prevede parteneriatul de securitate cu UE semnat astăzi de R. Moldova

La scurt timp după sosirea lui Zelenski la Bruxelles, Alianța Nord-Atlantică a anunțat că liderul ucrainean se va întâlni joi, 27 iunie, și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care se află la final de mandat.

Kievul a îndemnat alianța militară să ia o decizie „fermă” și să aducă Kievul mai aproape de aderare la summit-ul NATO, care va avea loc la Washington, luna viitoare.

Republica Moldova, țară neutră prin constituție, care nu și-a exprimat niciodată intenția să adere la NATO, a devenit prima țară care a semnat pe 21 mai 2024 un Parteneriat în domeniul securității și apărării cu UE.

Potrivit șefului politicii externe UE, Josep Borrell, parteneriatul cu Republica Moldova va permite „abordarea comună a provocărilor de securitate” și „explorarea noilor domenii de cooperare”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Candidatura lui Mircea Catîrău a fost propusă legislativului de Comisia juridică a Parlamentului, care în prealabil a verificat integritatea lui. Catîrău, care este neafiliat politic, a fost propus de Partidul Acțiune și Solidaritate.

El a fost nominalizat membru CEC cu suportul a 59 de deputați ai partidului de guvernământ și a unui deputat independent. Fracțiunea comuniștilor și socialiștilor s-a abținut de la vot.

Mircea Catîrău îl va înlocui la CEC pe Alexandru Berlinschii, fost secretar al CEC, propus tot de PAS. Berlinschii și-a dat demisia la sfârșitul lunii martie 2024, invocând motive „personale și legate de viața privată”.

Până acum, Mircea Catîrău a activat la Ministerul Finanțelor.

Actuala componență a Comisiei Electorale Centrale este formată din nouă membri, după prevederile fostului Cod Electoral, având un mandat pentru perioada 2021 - 2026. Unul este desemnat de președintele Republicii Moldova, iar ceilalți opt membri sunt desemnați de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției.

Noul Cod Electoral prevede o componență formată din 7 membri, dintre care câte unul va fi numit de președintele Republicii Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii și Guvern, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne. Alți patru membri vor fi numiți de Parlament, dintre care doi vor fi propuși de majoritatea parlamentară, unul propus de opoziția parlamentară sau fracțiunea de opoziție cu cei mai mulți deputați și un membru propus de societatea civilă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te