Linkuri accesibilitate

Mircea Carp, Europa Liberă și revoluția din România: „O, ce veste minunată”


Sediul din Munchen al postului de radio Europa Liberă.
MIrcea Carp si Regele Mihai, Munchen, decembrie 2019
MIrcea Carp si Regele Mihai, Munchen, decembrie 2019

Spre sfârșitul anilor 1990 trecuse în Europa de Est deja suflul schimbărilor politice incepand cu Glasnost si Perestroika lui Gorbaciov. Atunci au avut loc evenimente care au dus la prăbușirea pașnică a regimurilor comuniste din Est care au început in Polonia și au continuat in Ungaria, Germania de Est, Bulgaria si Cehoslovacia.

În România primele semne ale unei nemulțumiri care mocnea de câtva timp, fuseseseră deja în 1987 la Brasov și la Iași, dar acestea au fost reprimate rapid si brutal. Explozia s-a produs însă la Timișoara in 1989, apoi în toată țara, de data aceasta în mod sângeros.

Să retrăim împreună căteva din momentele acelor zile istorice, așa cum s-au derulat ele la Radio Europa Libera.

MIrcea Carp despre Europa Libera si revolutia din 1989 (1)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:00 0:00
Link direct


Primele vești referitoare la Radio Europa Libera despre evenimentele din România au aparut de la posturi de radio din țările vecine, în zilele începând cu 16 decembrie 1989.

Mediile din Romania păstrau tăcere. În noaptea de 18 decembrie grupul de redactori ai postului de Radio Europa Libera care erau de serviciu - Liviu Tofan, Trudi Dumitrescu, Sorin Cunea si Lizica Cunea au căpătat aceste stiri realizand importanța situației. Ei au cerut conduceriii postului nostru de radio sa permita continuarea pe viu a emisiunilor in limba romana si dupa orele obisnuite de program, fara intrerupere, bazandu-se pe informațiile primite de la mas-media din străinătate.


Între timp, colegii aflând de această situație au început să vină la redacție unul după altul, ca sa dea o mâină de ajutor la culegerea informațiilor și selectarea acestora în funcție de importanța pentru difuzare. A fost perioada de început a unei activități intense, fără pauză.

Tot in 18 decembrie1989 Regele Mihai a adresat un mesaj catre poporul român:

,,Fiți pașnici, dar demni –cu Dumnezeu înainte”- cu aceste cuvinte și-a încheiat Regele Mihai mesajul său către țară.

S-a pus de la început în discuția redacției trimiterea unor corespondenți speciali de la Radio Europa Libera în țară.

Datorita prevederilor legilor azilului politic în Germania, persoanele ale caror cereri nu fuseseră încă aprobate nu puteau părăsi teritoriul german pentru a se duce în țara de origine, riscând să nu se mai poată întoarce în Germania.

În această situație se găsea redactorul responsabil de la ,,Actualitatea românească”, Neculai Constantin Munteanu.

Datorită presiunilor făcute de conducerea Radio Europa Liberă, autoritățile germane au făcut o excepție pentru redactorul nostru, care a plecat imediat în țară. Noi totț, precum si ascultâtorii noștri am putut beneficia de relatările sale de la fața locului.

O selecție a emisiunilor Europei Libere din zilele revoluției din 1989, aici.

Eram ultimul care am părăsit biroul în acea seară când avusese loc ultima noastră emisiune specială de transmisie, 24 de ore neîntrerupt, în grupuri de câte 2-4 editori la fiecare 4 ore, perioadă de timp în care mai mult decât în toți anii de emisiune, noi nu mai eram șefi și sublaterni, ci de la ,,vlădică la opincă”, toți eram colegi!

Mi-am adus aminte atunci de unii colegi care nu mai erau în viață, dar care sigur ar fi dorit mult să fie prezenți alături de noi în acele clipe.

Mi-am adus aminte și de cei care au condus cu răndul, emisiunile noastre: Mihail Fărcășanu, primul director al Radio Europei Libere de la New York, Noel Bernard –cel care a trasat de la început strategia emisiunilor, Mihail Cismărescu, cărturar și ziarist și cunoscut sub numele de Radu Gorun, Nicolae Stroescu Stănișoară, cel refugiat în munți și apoi coleg de redacție la München și ,,last but not least,, ( ultimul dar nu cel din urma), Vlad Georgescu, cel care a adus din țară în prim plan, în mod istoric, critic și creativ situația din perioada premargatoare prăbușirii comunismului, deci dinaintea evenimentelor din 1989.

În toate aceste săptămâni de iarnă ,,fierbinte”, trăite intens de noi toți, în care ne-am ocupat cum este de la sine înțeles de situația din țară, trebuie să spun că am primit zeci si sute de mesaje, scrise si vorbite de la românii stabiliți în străinătate și care aveau cuvinte de mândrie, dragoste și dor față de cei din România, față de ce se întâmpla acolo sau pur și simplu doreau să fie prin intermediul nostru mai aproape de pamântul lor, să afle vești de la cei din țară.

Devenisem atunci o cutie poștala sau un uriaș mesager și simțeam cu intensitate că îndeplineam această misiune în sprijinul celor de acasă ca și a celor de peste hotare.

Pe langa mesajele nenumerate primite, adevarate dar și unele din categoria ,,fake news” , pe acestea din urma însă eliminandu-le destul de repede, au fost și câteva vizite de la persoane importante, români de toate vârstele care se duceau spre țară sau care veneau din țară să-și viziteze rude, prieteni, cunoscuți, sau care alegeau calea Occidentului – acum, cea fără de piedici. Câteva mi-au rămas în amintire, unele cu duioșie, altele cu nedumerire .

Astfel am avut o discuție lungă cu domnul Eugen Preda din conducerea Radiodifuziunii române, cunoscut drept ,,părintele radioului modern”, dar și pentru mentalitatea sa democratică, pe care l-am întrebat de ce Radio Romania a refuzat în perioda de început, de dupa 1989, o relație de colaborare cu Radio Europa Liberăcă - dovadă clară din partea noastra a dorinței ca prin această întindere de mână să aplicăm vorba românească ,,Unde-i unul nu-i putere, la nevoi și la durere/ Unde-s doi puterea crește și dușmanul nu sporește”.

După o ezitare, acesta mi-a dat să înțeleg că de undeva ,,de sus”, i s-a interzis aceast lucru. Deci cenzura rămânea vigilentă în continuare.

Îmi amintesc și de vizita primarului Iașului, Constantin Simirad, care a promis să dea unei strazi din dulcele târg al Ieșilor, orașul unei puternice dizidențe (amintesc numele lui Luca Pitu), numele de Europa Liberă. Din pacate acest lucru nu s-a materializat, dar încă o așteptăm!

Tot atunci ne-a vizitat la redacție renumita soprana Viorica Cortez, cu care am împărțit bucuriile, neliniștile și emoțiile acelor zile de foc marcate de cuvintele: ,,Azi la Timisoara, mâine-n toata țara!”.

Coincidența face ca Viorica Cortez sa fie prezentă aici exact atunci, când după ce au fost sumar judecați, soții Ceausescu au fost executați, o pedeapsă binemeritată, dar care ne-a dat de gândit că execuția a fost facută într-o zi de Crăciun, una din cele mai respectate și iubite sărbători ale românilor.

Cu voia dumneavoastră, ca român și ca tată, voi adaugă la aceste amintiri o notă strict personală : băiatul meu Mihai, venit la München în decembrie 1989 de Crăciun, ne-a anunțat pe mine și pe soția mea, că a hotarât să se ducă in România.

La întoarcere s-a oprit la München și ne-a povestit ce a văzut, ce a auzit și ce a simțit. Iată-l acum, după 30 de ani, amintindu-și și povestind câteva din momentele emoționante de atunci:


În mijlocul vâltorii din timpul emisiunilor noastre despre evenimentele din țară, am primit la redacție, pe neașteptate dar cu o deosebită emoție și bucurie vizita a trei tineri veniți de la Timișoara.

MIrcea Carp despre Europa Libera si revolutia din 1989 (2)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:51 0:00
Link direct


Ei au fost Cei trei Crai de la Răsărit care ne-au adus de Crăciun ,,Vestea minunată”, și cel mai frumos și mai adevărat cadou pe care ni l-am fi dorit vreodată: un drapel tricolor pe care l-au purtat cu o nemărginită dragoste de țară în timpul evenimentelor Revoluției începută la Timișoara, în 1989.

Le-am mulțumit și le-am spus că îl vom păstra în amintirea lor și a acelor zile istorice pentru România, întâi la Timișoara, apoi în toată țara!

Să auzim numai de bine.

Mircea Carp,

München, decembrie 2019.

XS
SM
MD
LG