Mircea Geoana a vorbit Europei Libere într-un interviu în marginea unei reuniuni a miniștrilor apărării din țările NATO desfășurată pe 15-16 iunie la Bruxelles. Secretarul general adjunct al alianței politico-militare occidentale a spus că aceasta este deschisă pentru o relație „și mai aprofundată” cu R. Moldova, însă Chișinăul este cel care decide cum se vor dezvolta relațiile.
Cele mai importante declarații:
|
Europa Liberă: Ambasadorul moldovean la NATO, Viorel Cibotaru, a spus Europei Libere că R. Moldova speră să ajungă la o înțelegere cu NATO pentru strângerea legăturilor înaintea summit-ului NATO din luna iulie, la Vilnius. Câtă concretețe au aceste intenții?
Mircea Geoana: R. Moldova este un partener al NATO timp de 30 de ani și noi am mers pe atât de repede, de profund și de ambițios pe cât ne-a cerut Chișinăul. Dacă liderii de la Chișinău decid și doresc ca un parteneriat deja foarte dinamic să meargă și mai departe, noi suntem dispuși să discutăm acest lucru și să găsim împreună cu Chișinăul și cu aliații noștri un răspuns adecvat.
Dar nu vine NATO să spună unui partener până unde și în ce modalitate trebuie să meargă. Există o susținere politică foarte puternică din partea statelor din NATO, suntem foarte deschiși cu liderii de la Chișinău, suntem foarte deschiși pentru o relație și mai aprofundată cu R. Moldova.
Faptul că R. Moldova a decis, în mod suveran, să adere la UE și Uniunea Europeană, bravo lor, a decis să răspundă favorabil acestei solicitări, este un lucru pe care noi îl susținem necondiționat. De aceea, depinde foarte mult de opinia publică și de liderii din Moldova. Dacă ne uităm comparativ, înainte de 2014 NATO nu era popular aproape deloc în Ucraina, astăzi popularitatea este de 90% .
Care este concluzia pe care cetățenii R. Moldova, indiferent de etnie, o trag din această situație în care s-a zdruncinat practic o ipoteză că poți să fii bine și cu Rușii, și cu Occidentul?
Dar din păcate, viața este mai dură. Este o lecție care cred că este relativ ușor de comunicat de către oricine care este lucid în acest moment: a fi în zona gri este periculos, a fi în zona gri nu este o garanție de securitate, ci dimpotrivă o invitație la instabilitate și agresiune.
Europa Liberă: Ați spus că mulți în NATO recunosc că trebuia să fie luată mai în serios invadarea Georgiei, în 2008, anexarea Crimeei și crearea enclavelor separatiste în estul Ucrainei, în 2014. Care este acum atitudinea față de R. Moldova, unde Rusia menține trupe, are interese? Există înțelegerea trebuie ajutată, ca să nu devină următoarea țintă a Rusiei?
Mircea Geoană: Evident, orice organizație și o organizație atât de importantă cum este NATO are o putere de a învăța lecțiile pe care istoria și geopolitica ni le oferă. Semnalul de avertizare din 2008, din Georgia, ocuparea ilegală a Crimeei și a unei părți a Donbasului, în 2014... După 2014, Ucraina a înțeles gradul de pericol pe care Rusia l-a pus la adresa securității sale și s-a îndreptat, și-a schimbat Constituția, a declarat că integrarea în UE și NATO sunt obiectivele sale primordiale.
Pentru Moldova întrebarea poate fi mai profundă și nu este ce pot face NATO și UE pentru ea, dar ce-și propune ea să aibă în relația cu propriul său viitor. Dacă direcția este către Europa, către Occident, atunci și UE, și NATO sunt dispuse să sprijine această direcție a Moldovei. Dar decizia e suverană și aparține liderilor de la Chișinău.
Europa Liberă: Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a spus la Bulboaca, la summitul Comunității Politice Europene, că doar aderarea la NATO poate garanta țării sale securitatea în relația cu Rusia și că orice alte aranjamente sau garanții de securitate nu pot fi suficiente. Dacă NATO dă un răspuns evaziv, la summit-ul de la Vilnius, în legătură cu perspectiva de aderare pentru Ucraina, ce efecte poate avea un asemenea răspuns asupra actualei contraofensive ucrainene, asupra războiului pe termen mai îndelungat?
Mircea Geoană: Modul în care îi sprijinim pe ucraineni continuă și va continua atâta timp cât va fi necesar. Susținerea noastră nu are o legătură directă cu statutul Ucrainei în raport cu NATO, ci are de a face cu faptul că Ucraina trebuie sprijinită, pentru că-și apără integritatea teritorială.
Este evident faptul că locul Ucrainei este în familia euroatlantică, acest lucru este convenit și agreat de toți aliații. Acolo unde vedem că există diferențe între aliați și vedem că președintele Zelenski și liderii ucraineni doresc o aderare cât mai grabnică la NATO, ne bazăm pe faptul că liderii noștri vor lua decizii în acest sens, la Vilnius. Dacă în timpul unui război, care este foarte-foarte intens, este momentul potrivit de a discuta despre o dată certă sau va trebui să găsim un răspuns politic pentru a continua apropierea Ucrainei de NATO, liderii noștri vor decide. Suntem încrezători că vom face un „upgrade” pentru actuala „Comisie NATO-Ucraina” și vor forma un Consiliu. Președintele Zelenski va fi ca un egal la masă cu restul liderilor NATO, la Vilnius.
Vom veni cu elemente de asistență bilaterală și asistență multilaterală pentru Ucraina. Un număr de aliați lucrează la un set de asigurări de securitate pentru Ucraina. Sunt convins că președintele Zelenski va veni la Vilnius și sunt convins că împreună vom găsi un răspuns care să fie motivant și plin de încredere pentru Ucraina, dar care va răspunde în același timp realităților acestui război și nevoii de consens de care alianța trebuie să dea dovadă.
Europa Liberă: Președintele ceh Petr Pavel a spus Europei Libere recent că serviciile de securitate ar trebui să-i monitorizeze mai atent pe cetățenii ruși care trăiesc în Occident, pentru că sunt cetățenii unei țări care poartă un război de agresiune și mulți dintre ei sprijină acest război. Dacă serviciile secrete nu ar acorda o atenție sporită comunităților de ruși care locuiesc în Occident, acest lucru poate duce la riscuri de securitate pentru proprii noștri concetățeni, a spus Pavel. Sunteți de acord cu el, este nevoie ca serviciile speciale din țările NATO să-i monitorizeze strâns pe cetățenii ruși de pe teritoriul acestor țări?
Mircea Geoană: Evident, fiecare națiune și sistemul de securitate națională din fiecare țară NATO și NATO în ansamblu își adoptă măsuri de vigilență necesare. Nu sunt eu în măsură să comentez lucrurile mai specifice, care sunt, evident, discrete și trebuie discutate într-un alt context.
Ceea ce vreau să vă spun este că suntem cu adevărat preocupați de faptul că Federația Rusă, pe lângă războiul deschis, brutal, violent și ilegal din Ucraina, a declanșat un război hibrid. R. Moldova este subiectul unui război hibrid în toată regula, unde Federația Rusă își folosește arsenalul de intoxicare, de instigare la violență și nesupunere socială, recurge la mijloace cibernetice, la chestiuni energetice. Și de aceea este foarte important să avem o atenție pentru sprijinirea Ucrainei și partenerilor noștri că sa luptăm împotriva acestui război hibrid.
Lupta serviciilor de informații face parte din acest război hibrid și sunt convins că fiecare aliat își ia măsurile necesare pentru a-și proteja interesele și a contracara acest război hibrid declanșat de Federația Rusă.
