Linkuri accesibilitate

Misiunea ONU care cercetează reprimarea protestelor din Iran, ignorată la Teheran


„Principala îngrijorare pe care o avem este că guvernul iranian nu ne acordă acces, în ciuda a 14 cereri", a declarat Shaheen Sardar Ali, membră a misiunii de anchetă.
„Principala îngrijorare pe care o avem este că guvernul iranian nu ne acordă acces, în ciuda a 14 cereri", a declarat Shaheen Sardar Ali, membră a misiunii de anchetă.

ONU investighează crimele comise în timpul lunilor de proteste antisistem din Iran. Dar autoritățile iraniene care au orchestrat reprimarea brutală a demonstranților nu sunt dispuse să împărtășească informații.

Atunci când ONU a înființat o misiune de anchetă în Iran, în noiembrie trecut, intenția era de a investiga presupusele încălcări ale drepturilor omului legate de sângeroase represiune a protestelor în curs de desfășurare la nivel național.

Dar, deși se apropie împlinirea unui an de la începutul acelor proteste, iar numărul estimat al deceselor protestatarilor legate de represiune a depășit 500 de victime, misiunea încă se luptă să obțină informații de la autoritățile iraniene.

Shaheen Sardar Ali, proeminentă profesoară de drept britanico-pakistanez care este una dintre cei trei membri ai misiunii de anchetă, a vorbit săptămâna aceasta la Radio Farda al RFE/RL despre problemele pe care echipa continuă să le întâmpine și spupne de ce lipsa de comunicare a autorităților iraniene este în detrimentul Teheranului.

Ali a vorbit despre eforturile misiunii de a descoperi și verifica abuzurile, inclusiv detențiile arbitrare și disparițiile forțate, precum și tortura și alte rele tratamente.

Ea a explicat în interviu și strădania adesea zadarnică de a face apel la guvernul iranian pentru a furniza informații cu privire la cazuri anume referitoare la represiunea protestelor izbucnite la moartea Mahsei Amini, care a decedat pe 16 septembrie 2022 când se afla în custodia poliției moralității.

„Am primit o mulțime de informații dintr-o varietate de surse, atât din interiorul țării, cât și din afara ei, despre o serie de acuzații de încălcare a drepturilor omului”, spune Ali. "În primul rând, căutăm și investigăm moartea în custodie a Mahsei Amini”, a adăugat ea. „Știm că acest lucru a declanșat de fapt protestele de anul trecut. Și desfășurăm o investigație foarte, foarte aprofundată cu privire la acest deces, cu scopul de a înțelege cine a fost responsabil și pentru a încerca să tragem pe cineva la răspundere."

Ali a mai spus că misiunea examinează și afirmațiile privind represiunea și utilizarea de către stat a forței excesive și letale împotriva protestatarilor.

Este vorba, subliniază ea, de violențele care a dus nu doar la moartea și rănirea protestatarilor, ci și a trecătorilor „care se aflau întâmplător în zonă când aveau loc protestele, inclusiv femei și copii”.

În iulie, în cea mai recentă declarație oficială privind investigațiile sale, misiunea de anchetă a cerut Iranului „să pună capăt continuei reprimări a protestatarilor pașnici și să oprească valul de execuții, arestări în masă și detenții” început de la moartea lui Amini, care a murit la doar câteva zile după ce a fost arestată de poliția iraniană pentru moralitate pentru că ar fi încălcat controversata lege privind portul hijabului.

Misiunea a evidențiat, de asemenea, mai multe motive de îngrijorare, inclusiv deteriorarea drepturilor omului pentru cei implicați în proteste, în special a drepturilor femeilor și fetelor. Acestea și-au arătat adesea solidaritatea cu Amini și furia față de liderii clerici iranieni prin îndepărtarea hijaburilor și au jucat un rol important în protestele la nivel național.

Misiunea a criticat și faptul că 22 de mii de persoane au fost grațiate în legătură cu protestele - ceea ce, observă Ali, poate fi interpretat ca însemnând că 22 de mii de persoane au fost arestate și „obligate, după cum se pare, să-și exprime regretele pentru participarea la proteste și să se angajeze să nu mai comită infracțiuni de felul acesta în viitor, încălcându-se astfel drepturile omului".

La momentul respectiv, nu fuseseră făcute publice date oficiale cu privire la cei „arestați, reținuți, acuzați sau condamnați în legătură cu protestele”, iar arestările și reținerile continuau. Ali a declarat că guvernul iranian nu a răspuns la scrisorile foarte detaliate prin care se solicitau informații despre cazuri anume.

„Principala îngrijorare pe care o avem este că nu ni se acordă acces de către guvernul iranian, în ciuda celor 14 cereri pe care le-am adresat oficialităților de la Teheran”, a declarat Ali, subliniind că scrisorile sunt substanțiale, nu sunt doar „câteva rânduri”, și sunt esențiale „pentru a obține punctul de vedere al guvernului”.

Javad Ruhi
Javad Ruhi

Cazul Amini a fost subiectul uneia dintre scrisori. De asemenea, misiunea a solicitat în scris informații despre Javad Ruhi, un protestatar care a murit în circumstanțe suspecte în închisoare, luna trecută.

Alte scrisori au solicitat informații despre încarcerarea a doi jurnaliști care au relatat despre proteste și au publicat informații despre un unchi al lui Amini care a fost arestat și interogat în repetate rânduri.

„Este regretabil că guvernul iranian nu dorește să împărtășească aceste informații cu noi”, a declarat Ali.

Dacă acesta ar fi mai comunicativ, a adăugat ea, „aceasta ar fi o anchetă mai eficientă”. Ea subliniază că, pentru că nu cooperează, guvernul iranian își afectează capacitatea de a se pronunța asupra propriilor afirmații privind atacurile făcute de protestatari împotriva forțelor de securitate. „Iar dacă guvernul are date care pot contrazice restul informațiilor pe care le-am cules, aceasta ar fi atunci o oportunitate pierdută", a spus ea.

Cu toate acestea, a spus Ali, ancheta continuă „la turație maximă”, inclusiv prin utilizarea unor căi de comunicare securizate pentru a colecta mărturiile surselor și prin „triangularea” tuturor informațiilor pentru a se asigura de veridicitatea lor.

„Provocarea pentru noi este să cernem datele, să le evaluăm", a mai spus ea.

Referindu-se la termenul-limită al misiunii înainate de prezenta raportul final în fața Consiliului ONU pentru Drepturile Omului în martie, ea a spus că obiectivul comisiei este să finalizeze o evaluare „credibilă, profesională și solidă” a ceea ce s-a întâmplat în Iran în ultimul an.

Autoritățile în alertă la împlinirea unui an de la moartea Mahsei Amini

Pe 16 septembrie 2022, medicii au declarat-o moartă pe Mahsa Amini, după ce aceasta nu a prezentat nicio activitate cerebrală de când a intrat în comă după ce a fost internată în spital, au declarat surse pentru Radio Farda, transmite RFE/RL. Martori oculari ai arestării sale au declarat jurnaliștilor că Amini părea să fi fost bătută în interiorul dubei poliției în timp ce era dusă la centrul de detenție.

Femei kurde și libaneze participă la un miting în centrul capitalei Libanului, Beirut, la 21 septembrie 2022, câteva zile după moartea Mahsei Amini
Femei kurde și libaneze participă la un miting în centrul capitalei Libanului, Beirut, la 21 septembrie 2022, câteva zile după moartea Mahsei Amini

Informația referitoare la moartea lui Amini a stârnit proteste la Teheran, au arătat videoclipuri postate pe rețelele de socializare. Robert Malley, trimisul SUA pentru Iran, a declarat că moartea ei din cauza unui hijab „necorespunzător” este îngrozitoare și că cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere.

Amini venise la Teheran din vestul Iranului pentru a-și vedea rudele înainte de a fi arestată la 13 septembrie. La câteva ore după arestare, familia ei a fost informată că Amini a fost spitalizată.

Amnesty International a reacționat, de asemenea, solicitând o anchetă privind această moarte „suspectă”. Ulterior, organizația afirma, pe baza datelor colectate, că, printre sutele de persoane ucise în Iran, în timpul protestelor de amploare declanșate de moartea, luna trecută, a unei tinere arestate de poliția moralității pentru că purta un văl pe cap, se numără cel puțin 23 de copii.

Protestele au început ca o rebeliune împotriva aplicării brutale a obligativității purtării hijabului, dar s-au transformat curând într-una dintre cele mai ample și de durată demonstrații împotriva teocrației Iranului de la revoluția islamică din 1979.

Oficialii au învinuit Occidentul pentru incitarea la proteste și au amenințat că vor reprima și mai puternic demonstrațiile. Câteva mii de persoane au fost arestate, inclusiv mulți protestatari, precum și jurnaliști, avocați, activiști, apărători ai dreptului de exprimare și alții.

XS
SM
MD
LG