Când președintele Vladimir Putin a propus o serie de amendamente fundamentale la Constituție, toată lumea se întreba: dar cum îi pregătesc aceste schimbări viitorul politic, după anul 2024, când se termină al doilea și ultimul mandat prezidențial consecutiv. Niciun amendament nu atingea direct această problemă. Marți însă a venit propunerea „neașteptată” a Valentina Tereșkova, prima cosmonaută și deputată a Partidului Rusia Unită: cum Constituția se schimbă, numărarea mandatelor prezidențiale ar trebui luată de la început. Deci încă două mandate pentru Putin. Într-o coregrafie bine regizată, la scurt timp după aceea, a apărut în Dumă și președintele rus care a spus că propunerea merită luată în seamă, dacă este aprobată și de Curtea Constituțională. Iar miercuri, propunerea a fost votată în Duma. Verdictul Curții este așteptat. Un interviu pe această temă cu expertul în drept constituțional Nicolae Osmochescu.
Nicolae Osmochescu: „Am fost și sunt pe poziția că parlamentarismul, indiferent în ce zonă este el, dar vorbim acum de Europa și America de Nord, este unica formă de guvernare democratică. Este altă problemă că în acest sistem parlamentar care există într-o țară sau în alta, în afară de parlament mai există și alte ramuri ale puterii. Când vorbim de parlament, vorbim de legislativ, vorbim de executiv și vorbim de instanțele judecătorești. Aceste trei ramuri nu trebuie să fie izolate, dar separate și să conlucreze între ele. Și această separare a puterilor și conlucrare între aceste trei ramuri ale puterii în orice stat, începând cu sfârșitul secolului XVIII – începutul secolului XIX, și-a demonstrat viabilitatea.”
Europa Liberă: Mulți ani la rând și chiar actualmente se spune că în spațiul ex-sovietic forma prezidențială ar fi una mai adecvată și pentru mentalitate, și pentru situație. De ce?
Nimeni nu poate minimaliza rolul Parlamentului
Nicolae Osmochescu: „Forma prezidențială tot este o formă foarte bună care în multe țări funcționează destul de reușit, în funcție de mai multe criterii. De exemplu, în aceleași State Unite forma prezidențială sau chiar super-prezidențială funcționează foarte bine, datorită faptului că la putere vin pe rând două sau trei partide mari, care susțin președintele. Asta este una. A doua: acele două sau trei partide de bază, cum ar fi democrații și republicanii în Statele Unite, urmăresc unele și aceleași obiective pentru țara lor și pentru poporul lor, dar văd mijloacele de obținere a acestor obiective diferit.
Așa că forma prezidențială este o formă foarte bună, dar chiar în forma super-prezidențială, cum ar fi în Statele Unite sau este acum în Federația Rusă și în alte părți, nimeni nu poate minimaliza rolul Parlamentului, Congresului Statelor Unite, care în cazuri concrete poate să pună pe orice președinte în limita normelor juridice, în limita Constituției prin diferite metode, inclusiv prin metoda care și-a demonstrat nu o singură dată din nou viabilitatea sa prin impeachment. Da, eu sunt de acord când țările care trec prin faza de tranziție, care s-au desprins aceste 12 republici din fosta Uniune Sovietică, care trec prin perioada de tranziție la un moment dat este nevoie de o verticală puternică a puterii de stat, care este realizată, în primul rând, de președinte. Și asta este valabil și pentru noi, dar asta nu înseamnă că președintele este atotputernic și neglijează sau domină celelalte două ramuri ale puterii de stat. Aici trebuie de găsit echilibrul, și atât.”
Europa Liberă: Și ce sistem, ce regim este valabil pentru realitățile din Republica Moldova conform Legii Fundamentale, conform Constituției, dar și felului cum înțeleg politicienii cine deține marea putere?
Nicolae Osmochescu: „La noi este sistemul parlamentar, suntem o republică parlamentară, nu una semi-prezidențială sau prezidențial-parlamentară, cum am fost de la început.”
Europa Liberă: Chiar dacă președintele este ales prin vot direct?
Nicolae Osmochescu: „Chiar dacă președintele este ales, fiindcă n-am modificat Constituția în celelalte variante.”
Europa Liberă: Și acest lucru ridică un semn de întrebare: trebuie modificată Constituția sau se rămâne la ceea ce a fost, dacă s-a schimbat modul de alegere a șefului statului?
În republicile prezidențiale, șeful de stat poate numi și elibera din funcție un ministru fără propunerea guvernului
Nicolae Osmochescu: „Și în republicile parlamentare șeful statului poate fi ales de popor, aici e în formă de alegere și atât. Principalul constă în competențele șefului de stat, în raportul competențelor șefului de stat cu parlamentul, în raportul competențelor șefului de stat cu guvernul. Și iată vă aduc un exemplu care demonstrează că noi suntem o republică parlamentară: parlamentul învestește guvernul și șeful de stat nu poate schimba un ministru sau altul, sau cere demisia guvernului fără ca schimbarea unui ministru, eliberarea lui din funcție și numirea altuia să fie făcută fără hotărârea guvernului respectiv. Iată două, dar ele sunt exemple foarte clare pe care le înțelege orișicare. În republicile prezidențiale, șeful de stat poate numi și elibera din funcție un ministru fără propunerea guvernului. Al doilea, ca să înțelegem foarte bine, în republicile prezidențiale, cum sunt și Statele Unite, și Federația Rusă, președintele este totodată și șeful executivului. Așa este și în Uzbekistan, dacă vorbim de spațiul post-sovietic, așa este și în Tadjikistan, așa este și în Kazahstan, unde președintele este și șeful Cabinetului de miniștri, dar există și funcția de prim-ministru.”
Europa Liberă: Apropo despre Vladimir Putin și felul cum înțelege el să stăpânească puterea, ce ne puteți spune?
Nicolae Osmochescu: „O să vedem până la sfârșit ce modificări vor fi aprobate, pentru că propuneri sunt diferite – de la aceea de nulificare a termenelor pentru care poate fi ales un președinte ș.a.m.d., conducătorul mare sau cum acolo „veliki vojdi”, o să vedem până la urmă ce o să fie, dar o să fie modificări serioase în Constituție, desigur. Și ele, în primul rând, au să se refere la transmiterea în mâinile președintelui Federației Ruse a unor competențe și atribuții foarte serioase, care într-adevăr vor transforma Federația Rusă în republică super-prezidențială. Dacă noi acum vorbim numai că ea este super-prezidențială prin realitățile sale, dar ea va fi una super-prezidențială în conformitate cu Constituția.”
Europa Liberă: Unii cred că liderul rus încearcă să-și pregătească mijloace de a-și menține influența atunci când va părăsi fotoliul de președinte, alții consideră că Putin încearcă să pună bazele unei succesiuni organizate. Dvs. ce credeți?
Nicolae Osmochescu: „Sunt elemente și din una, și din alta, dar mai mult totuși îi prima variantă, ca chiar după expirarea mandatelor și dacă nu va fi mandat pe viață, nulificarea ș.a.m.d., el să-și mențină pozițiile sale de lider al națiunii și al statului într-o formă sau în alta, nefiind președinte.”
Europa Liberă: Deci, i se lasă porți deschise pentru a-și menține influența, de a perpetua acest sistem pe care l-a construit în 20 de ani de când e la putere?
Nicolae Osmochescu: „Absolut corect și mai mult decât atât: va fi consolidată această poziție. Chiar dacă formal el nu va fi președinte al țării, el își va păstra competențele și autoritatea sa absolută, practic.”
Europa Liberă: Și va avea loc un referendum în 22 aprilie?
Nicolae Osmochescu: „Se aprobă de ambele camere ale parlamentului rus, dar se adoptă prin referendum, ca probleme fundamentale ale statului care țin de interesele generale ale poporului și ale statului. Așa că prin referendum.”
Europa Liberă: Credeți că votul popular din 22 aprilie ar putea fi altul decât și-l dorește Vladimir Putin?
Nicolae Osmochescu: „Categoric nu! Va fi acela pe care și-l doresc cei care au inițiat și au promovat modificările, inclusiv Putin. Ceea ce se întâmplă demonstrează că președintele Putin obține majoritatea absolută, mai mult de 2/3 din societatea rusă sunt pentru el.”
Europa Liberă: Și credeți că acest model poate fi molipsitor și pentru alte republici din fosta URSS?
Nicolae Osmochescu: „Fără doar și poate.”
Europa Liberă: Credeți că aceste națiuni care acceptă regimul prezidențial își doresc un „tătuc” la putere?
Nicolae Osmochescu: „Ei își doresc un președinte care să fie puternic și care să fie capabil să mențină ordinea publică și stabilitatea în societate, dar cum îl vor numi: „tătuc”, „mare conducător”, „führer” sau altfel, asta-i secundar în raport cu competențele cu care va fi el înzestrat.”
Europa Liberă: Dar în democrațiile veritabile accentele se pun totuși altfel?
Nicolae Osmochescu: „În democrațiile veritabile, cu o anumită istorie și cu o anumită experiență, dar de unde să fie ele în fostele republici unionale, post-sovietice, dacă ele nu există pur și simplu?”
