Urmare a ultimelor sancțiuni impuse de Statele Unite ale Americii, rubla rusească continuă să se deprecieze. Rata de schimb este acum de circa 61 de ruble pentru un dolar și de 76 pentru un euro. Ce efecte are devalorizarea rublei rusești asupra remiterilor care vin dinspre Federația Rusă, dar și asupra economiei moldovenești?
Tendința vizibilă de reducere în ultimii ani a exporturilor spre Federația Rusă a minimalizat influența crizelor din Rusia asupra stării de lucruri din Republica Moldova, afirmă expertul economic Sergiu Gaibu. În condițiile în care ponderea livrărilor spre Rusia a scăzut până la cota de 11 la sută în anul 2017, dependența de intrările de valută a devenit minimă și prin urmare, cu puține șanse de a perturba indicatorii economici la nivel național, explică expertul:
„Cea mai mare criză a fost în 1998, când a suferit Federația Rusă și respectiv impactul a fost major și asupra valutei naționale și asupra întregii economii a Republicii Moldova. Lucru acesta s-a repetat de-a lungul istoriei de independență a Moldovei și acum suntem deja într-o situație în care dependența în ceea ce privește exporturile este practic la un nivel minim și de siguranță pentru cursul economic al Republicii Moldova.”
Incertitudinea de pe piața valutară rusă îi pune însă la încercare pe exportatorii care au beneficiat de ridicarea embargoului, operată selectiv, după alegerile parlamentare din 2014. Ion Savelii, manager de vânzări în cadrul fabricii de conserve „Alfa-Nistru” spune că partenerii lor din Federația Rusă acceptă să plătească doar în ruble rusești. Compania se vede silita sa accepte în momentul semnării contractelor aceasta clauza. În consecință, devalorizarea rublei cauzează daune importante, mai ales atunci când compania face și import din țările Uniunii Europene. Ion Savelii:
„Convertim rubla în lei și leul în valută și avem dublă pierdere. Și atunci când se depreciază rubla noi suntem direct în pierdere, adică nu putem să majorăm prețurile concomitent cu devalorizarea rublei, nici clienții pe care îi avem nu-și permit să achite plata. La moment piața rusească este tot în scădere, cu părere de rău, măcar că noi am depus eforturi să ne menținem. Am fost cercetați de Rosspotrebnadzor, să avem permisiune, dar clienții, cumpărătorii potențiali din Rusia cu părere de rău nu-și pot permite, sunt multe bariere din partea rusă pentru a putea primi marfa de la noi.”
Deprecierea rublei rusești, remarcă reprezentantul companiei, a influențat negativ și cursul monedelor naționale din Belarus și Kazahstan. Prin urmare, și pe acele piețe câștigurile s-au șubrezit. Victor Bostan, directorul companiei „Bostavan”, căreia i s-a permis în 2015 să revină pe piața Federației Ruse, anticipează o scădere drastică a vânzărilor, lucru care-i va determina pe producători să-și reorienteze producția spre alte destinații:
„Foarte mici exporturi erau și până la depreciere și credem că după depreciere se vor reduce încă, poate chiar 50 la sută vom pierde vânzările. Prețul la raft crește, puterea de cumpărare scade și evident că nu are cine cumpăra vinurile. Consumatorul nu mai are bani, vinurile devin foarte scumpe și în felul acesta esențial scad vânzările.”
În 2016, când rubla rusească a trecut printr-o perioadă similară de devalorizare, statisticienii moldoveni estimau că jumătate din remiterile care ajungeau în Republica Moldova erau din Rusia. Acum însă, arată datele Băncii Naționale a Moldovei, transferurile dinspre Federația Rusă sunt în scădere și aveau în luna februarie a acestui an o pondere de 29 la sută din totalul de remitente.
Iată de ce acest segment va fi mai puțin afectat, consideră expertul Sergiu Gaibu, oricum însă devalorizarea rublei va subția veniturile moldovenilor care muncesc în Federația Rusă:
„Deja conform statisticilor autorităților migraționiste ale Federației Ruse, numărul migranților moldoveni care lucrează în Federația Rusă a scăzut cu circa 40 de procente. Dar evident, cei care au rămas vor avea de suferit. Cursul rublei rusești a suferit o cădere destul de semnificativă, de aproape 20 de procente. Și pe fundalul că leul moldovenesc se întărește față de valutele forte, în cazul dat veniturile persoanelor care câștigă în ruble rusești în Federația Rusă vor avea de suferit semnificativ atunci când vor fi expediate către membrii familiilor din Republica Moldova.”
Sergiu Gaibu crede că așa cum migranții moldoveni sunt remunerați cel mai des cu ruble, judicios ar fi să renunțe la convertire în valută a banilor, pentru că ar pierde dublu. Datele furnizate de BNM arată că pana acum rublele constituiau doar 6 la sută din volumul banilor trimiși acasă de emigranti, cei mai mulți dintre muncitorii moldoveni dând preferință dolarilor americani și valutei europene.
