Evoluțiile din Republica Moldova la capitolul dezvoltării umane au fost măsurate/analizate, iar astăzi PNUD Moldova ar urma să prezinte principalele concluzii și recomandări de politici pentru autoritățile de la Chișinău. Una din constatările experților este că deși venitul mediu disponibil al cetățenilor a crescut cu peste jumătate în perioada 2010-2015, decalajul dintre cei care trăiesc la oraș și sat s-a acutizat anume prin diferența de venituri. Despre aceasta și alte concluzii ale cercetării discutăm cu Dumitru Vasilescu, manager de proiect în cadrul PNUD Moldova.
Europa Liberă: Așadar, Domnule Vasilescu, una dintre concluziile raportului spune că deși venitul mediu disponibil al populației a crescut cu peste jumătate în perioada 2010-2015, decalajul dintre cei care trăiesc la oraș și sat s-a acutizat. Ce alte aspecte sunt incluse în acest raport și ce vrea el să spună, dacă putem zice așa?
Dumitru Vasilescu: „Raportul Național de Dezvoltare Umană al PNUD Moldova este, de fapt, produsul de bază al Programului Națiunilor Unite. În acest an noi ne-am propus să cercetăm problema inegalităților și impactul acestora asupra dezvoltării durabile. Trebuie din start să spun că în raport sunt tratate inegalitățile ca și devieri de la media favorabilă, adică de la media rezultatelor obținute pe cele trei dimensiuni importante ale dezvoltării durabile. În raport, de fapt, sunt mai multe aspecte, mai multe constatări. Într-adevăr, cum ați menționat, discrepanțele rural-urban persistă... deci noi constatăm o vulnerabilitate înaltă la mai multe riscuri de natură externă și internă. Raportul constată că nu suntem nici pe departe imuni la aceste riscuri și șocuri, iar progresele înregistrate pe mai multe domenii sunt de fapt foarte fragile.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să explicăm, la ce vă referiți când vorbiți de „nu suntem imuni la aceste șocuri”?
Dumitru Vasilescu: „Ar însemna că în temei, chiar și acele grupuri ale populației care o duc bine mersi și au venituri cât de cât, chiar și acele grupuri ale populației sunt extrem de vulnerabile și în orice moment, datorită riscurilor și șocurilor externe, situația lor ar putea să se schimbe radical.”
Europa Liberă: Care ar fi principalele constatări, dacă să ne uităm pe analiza experților?
Dumitru Vasilescu: „Sunt, de fapt, mai multe constatări pe diferite dimensiuni. Noi vorbim de inegalități economice. Aici, dacă doriți, aș putea să menționez câteva aspecte importante. Deci, noi în principiu vedem că pe fundalul inegalităților atât după venituri cât și după cheltuieli, mai ales dintre populația din mediul rural și urban, noi atestăm că în principiu gradul de inegalitate înregistrează o tendință stabilă de descreștere, dar totuși discrepanțele rămân. Atunci când ne uităm la indicele dezvoltării umane ajustat la inegalitate că de fapt Republica Moldova înregistrează o pierdere de aproximativ 10% în termenii de dezvoltare umană, din cauza inegalităților. Mai atestăm inegalități și pe alte dimensiuni, printre care inegalități sociale, demografice, în raport ne-am oprit și la piața forței de muncă și inegalitățile de pe această piață. Am constatat inegalități în acces la servicii, printre care educație, sănătate, utilități publice etc.”
Europa Liberă: Domnule Vasilescu, ați vorbit mai sus despre discrepanțele dintre anumite categorii sociale, cu venituri mici și cu venituri mai mari. Dacă înțelegem corect, cei înstăriți continuă să se îmbogățească, pe când la polul opus lucrurile merg într-o altă direcție. De ce bunăstarea nu ajunge pentru toate categoriile sociale? De ce cei mai săraci nu beneficiază sau nu simt acea creștere a venitului mediu despre care se arată în raport?
Dumitru Vasilescu: „Noi cu echipa de cercetare am încercat să venim cu mai multe recomandări la acest capitol, cu recomandări de politici care ar putea să fie întreprinse pentru ca să reducem inegalitățile. Raportul propune câteva recomandări, de exemplu ne-am propus să eficientizăm politicile de incluziune socială și de eradicare a sărăciei, ceea ce ar permite celor mai vulnerabili să beneficieze de o incluziune socială sporită.”
Europa Liberă: De exemplu? Să luăm un exemplu concret.
Dumitru Vasilescu: „Da, dacă vorbim de grupurile vulnerabile, vedem pe datele din raport că doar în jur de 45% din persoanele cu dizabilități sunt ocupate în câmpul muncii. Deci, dacă noi am putea să sporim numărul de persoane cu nevoi speciale care să fie încadrate în câmpul muncii, asta ar duce evident la beneficii în termeni de venituri adiționale și respectiv de acces la servicii, învățământ, sănătate etc.”
Europa Liberă: De fapt, cifrele pe care le avem în față, despre ce vorbesc? Sunt anumite procese firești sociale, în momentul în care s-a ajuns la diferențe de acces la servicii, sau alta este explicația?
Dumitru Vasilescu: „Explicația ar fi că într-adevăr... mai ales din cauza lipsei locurilor de muncă, problemelor de calitate a serviciilor, discrepanțelor dintre mediul urban și rural, ne confruntăm cu fenomenul corupției, dar și lipsa unui cadru național comprehensiv de incluziune socială... toate aceste lucruri duc la inegalități în diferite domenii.”
Europa Liberă: Presupunem că aceste inegalități generează probleme în lanț, ori cei care au venituri mici respectiv au și nivel scăzut la servicii. Se extinde și pe alte segmente, sunt și alte grupuri defavorizate care prin urmare au acces redus la anumite lucruri?
Dumitru Vasilescu: „Noi ne-am referit inclusiv la inegalitățile de gen, în câștiguri salariale. La noi persistă o discrepanță la nivel de salarizare. Potrivit datelor din raport, în Republica Moldova femeile câștigă cu 12% mai puțin în comparație cu bărbații. La fel, aici este vorba de o inegalitate de gen cu care trebuie să lucrăm și să îmbunătățim situația la acest capitol.”
Europa Liberă: În momentul în care există această radiografie socială, ce urmează?
Dumitru Vasilescu: „O să încercăm ca din lista de recomandări să selectăm cele mai relevante și cele mai realizabile recomandări și vom lucra în continuare cu toți partenerii pe proiecte și programe care să țintească problemele despre care am discutat mai sus și să țintească reducerea inegalităților din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Ați putea aduce un exemplu despre o măsură menită să îmbunătățească lucrurile?
Dumitru Vasilescu: „Da, una dintre recomandări este stimularea sectorului privat. Avem un număr mare de șomeri care în condițiile actuale de pe piața forței de muncă nu-și pot găsi un loc de muncă decent. Deci, pentru ei una dintre soluții ar fi auto-angajarea. Venim cu așa o recomandare pentru că pentru auto-angajare nu este suficient doar transferul de cunoștințe, dar și suportul financiar direct. Raportul propune evident și pilotarea unui fond de micro-creditare accesibil pentru cei care vor să înceapă o afacere.”
Europa Liberă: Dacă înțelegem bine, nu neapărat de o contribuție financiară este nevoie pentru a depăși aceste inegalități, ci mai degrabă de implicare etc.?
Dumitru Vasilescu: „Da, așa cum am mai spus reducerea inegalităților ține de eficientizarea politicilor de incluziune socială și eradicare... ține de anumite stimulente...”
Europa Liberă: Este vorba aici de necesitatea unor noi politici, sau mai degrabă de calitatea actualelor politici?
Dumitru Vasilescu: „Este vorba de ambele, este nevoie atât de eficientizarea actualelor politici cât și de politici noi.”
