La trei ani de la descoperirea celei mai mari fraude bancare, supranumită furtul miliardului, reformarea sectorului bancar moldovean întârzie. Cele mai vulnerabile rămân a fi transparenţa acţionarilor finali şi guvernanţa corporativă în bănci. Concluzia se regăsește într-un proaspăt studiu dat publicităţii de Centrul analitic independent Expert-Grup. Analiştii au ajuns la concluzia că noua lege privind activitatea băncilor, trecută de prima lectură în Parlament, este un pas important, dar insuficient pentru depășirea carențelor din sector.
Când prezentase la finele lunii mai proiectul noii legi a sistemului bancar, guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, declara că e un pas important pentru restabilirea încrederii în sectorul bancar după frauda din 2014. Proiectul votat recent în prima lectură prevede reguli mai clare de supraveghere bancară şi oferă atribuţii sporite Băncii Naţionale în tot ce ţine de evaluarea, supravegherea şi sancţionarea băncilor în scopul de a preveni timpuriu crize de felul „furtului miliardului”. În fond, iniţiativa urmează să perfecționeze legislația bancară învechită din Republica Moldova, în conformitate cu cele mai bune practici şi standarde internaționale, potrivit mai multor directive europene. Legea, care ar urma să intre în vigoare anul viitor, va însemna o nouă etapă în reformarea sistemului bancar, a spus azi viceguvernatoarea BNM, Cristina Harea, înainte de a auzi concluziile pe alocuri critice ale analiştilor de la Expert-Grup.
„Pentru noi e o a doua etapă de reformare a sistemului bancar. Prima etapă a fost imediat post-criză, atunci când s-a început o luptă mai intensă pentru transparentizarea sectorului, pentru schimbarea legislaţiei, pentru mărirea nivelului de responsabilitate şi a nivelului de sancţiuni pentru administratori şi acţionarii băncilor.”
De cealaltă parte, analiştii Centrului „Expert Grup” spun că în pofida mai multor acţiuni întreprinse de Banca centrală, reformarea sectorului bancar decurge foarte lent. Transparenţa acţionarilor unor bănci şi offshorizarea sectorului bancar sunt în continuare cele mai grave probleme.
Cât despre proiectul noii legi a sistemului bancar, Centrul „Expert Grup” consideră că acesta ar trebui îmbunătățit înainte ca să fie votată în lectură finală. Una din principalele obiecţii formulate de expertul Eugen Ghileţchi e că, în redacţia actuală, iniţiativa oferă Băncii Naţionale prerogative prea largi în raport cu băncile comerciale şi că există riscul unor abuzuri din partea reglementatorului:
„BNM urmează să aibă dreptul să dispună băncii comerciale înlocuirea membrilor organului de conducere şi a persoanelor care deţin funcţii cheie. Această prevedere nu există în directiva europeană care stă la bazele noii legi. Există riscul ca autoritatea de reglementare să abuzeze de prevederea de care dispune în lege.”
Centrul Expert Grup a recomandat eliminarea acestei prevederi din textul legii. Propunerea experţilor a fost însă respinsă de vice guvernatoarea BNM, Cristina Harea:
„Noi am vedea acest instrument nu ca pe o cruce pusă pe cariera unui bancher. Asta avem posibilitatea să o facem şi astăzi, să-i retragem autorizarea. Ci ca pe un instrument mult mai pedagogic, dacă vreţi- noi sugerăm băncii că ar trebui să-şi revadă componenţa, ceea ce nu înseamnă că o anumită persoană nu mai e bună în mediul bancar. Poate că ar trebui fortificată, mişcată, poate la moment în virtutea anumitor condiţii de piaţă sau condiţii individuale de dezvoltare a băncii poate că ar avea nevoie de alte calităţi şi calificări. Noi aşa am vedea acest instrument.”
Cristina Harea a fost însă de acord cu o altă recomandare a experţilor, cea privind definirea mai exactă în lege a ce înseamnă risc sistemic şi a criteriilor în baza cărora unele bănci vor fi declarate ca fiind de importanță sistemică. Potrivit experţilor, clarificarea acestor momente e importantă pentru a evita abuzuri şi eventuale noi emisii de garanţii de stat, aşa cum s-a întâmplat în cazul celor trei bănci lichidate implicate în frauda bancară.
Viceguvernatoarea BNM a spus că proiectul ar putea fi îmbunătăţit înainte ca să fie votat în lectura a doua în sesiunea de toamnă a legislativului. Proiectul a fost elaborat cu sprijinul Uniunii Europene şi e un angajament asumat de autorităţile moldovene atât în cadrul Acordului de Asociere, cât şi în programul de colaborare cu FMI.
