Ministrul sănătății, Ruxanda Glavan, a făcut publice la o conferință de presă detalii despre reforma spitalelor – una din cele controversate dintr-un domeniu în care orice mișcare stârnește mereu – și nu numai în Moldova – dispute dintre cele mai intense.
Despre reforma spitalicească în Republica Moldova se discută de cel puţin 15 ani. Ultima tentativă de a promova comasare managerială a spitalelor a fost respinsă în 2013 de Parlament, pe motiv că ar fi fost defectuoasă. Ministerul Sănătăţii a definitivat acum o nouă concepție a reformei pe care a prezentat-o public managerilor de spitale. Documentul prevede ca toate instituțiile medicale să treacă în subordinea Ministerului. În fond, spitalele publice, 60 la număr acum, nu vor dispărea, doar că ele vor fi reunite sub un management comun în doar 19 instituţii medicale, dintre care 11 regionale, 4 – centrale, 3 specializate şi un spital universitar. De exemplu, la Chișinău sunt acum trei spitale pentru copii aflate în gestiunea municipalității. Ele o să funcționeze în continuare, doar că vor fi conduse de administrația unei noi instituție - Spitalul regional pentru copii care se va subordona însă Ministerului Sănătății şi nu autorităților municipale. La fel se va întâmpla şi cu cele 35 de spitale raionale. Ele vor fi transformate în filiale locale, nu vor mai avea directori şi vicedirectori, iar spectrul de servicii medicale va fi redus la cele mai simple. Tratamentele complexe, inclusiv cele de urgenţă ar urma să fie centralizate şi vor fi prestate în noile instituţii care ar urma să apară.
Argumentând necesitatea reformei ministrul sănătăţii Ruxanda Glavan a spus că azi 50 la sută din resursele alocate sistemului de sănătate sunt irosite pentru întreținerea sectorului spitalicesc unul neproductiv şi ineficient, cum l-a descris ministrul. Spitale mari cu nivel mic de ocupare a paturilor, condiţii nesatisfăcătoare, secţii supra-aglomerate versus altele sub-utilizate, cheltuirea iraţională a banilor şi servicii medicale complexe prestate în lipsă de specialişti şi echipamente necesare sunt doar câteva dintre vulnerabilităţi actualei structuri spitaliceşti, potrivit Ministerului. Ce se va schimba urmare a reorganizării? Va creşte calitatea serviciilor medicale, iar cheltuielile din sistem vor fi optimizate, a spus Dna ministru Glavan:
„Optimizarea actualei structuri va permite ca banii pe care instituţiile republicane, municipale şi raionale astăzi, sau viitoarele regionale îi vor primi sub formă de finanţare de la CNAS să fie utilizaţi raţional în beneficiul pacientului nu pentru a întreţine spaţii exagerate, nu pentru a plăti costuri de renovare a acestor spaţii, nu pentru a plăti utilizarea şi deservirea unui pat care până la urmă mai mult stă de formă, decât prestează servicii.”
Mai mulţi manageri de spitale prezenţi la eveniment au ezitat să-şi exprime public temerile faţă de reforma intenţionată de guvern. Şeful Institutului de Medicină Urgentă, Mihail Ciocanu, a confirmat însă că reforma întâmpină rezistenţă pe interior:
„Dragii mei, puteţi stopa pe o lună două această reformă, dar nu o puteţi omite, ea oricum se va produce.”
Ministerul nu a anunţat câţi bani vor putea fi economisiţi urmare a reformei care va fi finalizată în 2024. Nu se cunoaşte cunoaşte deocamdată nici cât va costa însăşi reforma, cheltuielile urmând să fie estimate ulterior. Nu este foarte limpede nici ce se va întâmpla cu zecile de directori care îşi vor pierde funcţiile de conducere, dar şi cu personalul medical urmare a reorganizării.
