Anunțul reprezintă pentru R. Moldova un pas înainte în denunțarea unei înțelegeri compromisă începând din anii 2000 de viziunile diferite ale Occidentului și Rusiei privind securitatea în Europa, și șubrezită și mai mult de invazia rusă din Ucraina în februarie 2022.
Prezentând miercuri la o ședință de guvern decizia care mai trebuie aprobată de Parlament și președintele țării, ministerul Apărării a menționat ca motive faptul că Rusia s-a retras din tratat în noiembrie anul trecut, după ce îl suspendase în 2007, dar și faptul că Rusia a atacat o țară membră a Tratatului (Ucraina).
Tratatul FACE (prescurtat și CFE, după varianta în engleză) a fost semnat inițial de țările NATO și ale Tratatului de la Varșovia, inclusiv Uniunea Sovietică, din care făcea parte la acea dată și Moldova.
Ulterior, în 1992, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Republica Moldova, Federaţia Rusă, Ucraina şi Georgia, în calitate de state succesoare ale URSS, au devenit state-părţi la CFE prin semnarea Acordului de la Taşkent.
Rusia și Occidentul s-au acuzat reciproc de eșec
Din decembrie 2007, Federația Rusă a suspendat unilateral aplicarea FACE, iar statele NATO au eșuat apoi în încercarea de a o convinge să revină asupra deciziei.
Țările NATO, inclusiv România, dar și Georgia și R. Moldova au adoptat în 2011 contramăsuri temporare de suspendare a îndeplinirii obligațiilor prevăzute de FACE în raport cu Rusia – în ideea de a reveni odată cu eventuala „răzgândire” a Moscovei.
Conflictul declanșat de Rusia în Ucraina în februarie 2022 a grăbit sfârșitul Tratatului FACE, rușii retrăgându-se oficial din el la 7 noiembrie 2023.
Imediat după aceea, statele din NATO au anunțat și ele suspendarea tuturor obligațiilor lor din cadrul Tratatului CFE, invocând – cum face acum Moldova – și agresiunea rusă împotriva Ucrainei.
Rusia și-a prezentat mereu propria retragere din Tratat ca pe o consecință a „ostilității” manifestate față de ea de țările din NATO, inclusiv prin continuarea extinderii spre est a alianței.
