O bună parte din presa din Republica Moldova continuă să manipuleze și să transmită informații cu abateri de la normele deontologice. Concluzia aparține experților Centrului pentru Jurnalism Independent, care au publicat astăzi un nou raport de monitorizare a presei pentru lunile aprilie și mai 2017. Unul dintre subiectele monitorizare a fost și intenția de schimbare a sistemului electoral.
Tendințele de manipulare din presa autohtonă nu dispar, spun experții Centrului de Jurnalism Independent. Potrivit studiului, din cele 11 instituții media incluse în raport, majoritatea au comis abateri în special atunci când au prezentat subiecte de interes public. Iată constatările generale făcute de directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu:
„Observăm, dacă ar fi să facem o comparație cu rapoartele precedente, că nu dispar tendințele de manipulare la unele posturi de televiziune, din contra manipularea devine mai diversă. Observăm unele tehnici noi. S-au trunchiat declarațiile, au fost scoase din context informațiile, au fost distorsionate mesajele, au fost răspândite informații false, s-a amestecat adevărul și minciuna, s-a recurs la etichete etc.”
Intenția schimbării sistemului electoral, un subiect dezbătut pe larg în societate, a scos în vileag practicile multor televiziuni și portaluri de știri care recurg la manipulare și chiar dezinformare fățișă.
În ziua în care deputații au votat în prima lectură schimbarea sistemului electoral, iar în fața Parlamentului, drept reacție, a fost organizat un protest, mai multe posturi cu acoperire națională ar fi prezentat evenimentul de o maniera selectiva și trunchiată, spune raportul, iar altele ar fi făcut chiar și propagandă în favoarea Partidului Democrat și Partidului Socialiștilor.
Pornind de la rezultatele cercetării, experta media Viorica Zaharia a lansat critici la adresa Consiliului Coordonator al Audiovizualului. În opinia ei, CCA-ul nu intervine prompt cu sancțiuni pentru abaterile editoriale comise:
„Redacțiile TV care trunchiază declarațiile surselor și duc în eroare consumatorii de presă ar trebui sancționate în conformitate cu prevederile Codului Audiovizualului. Avem o recomandare către membrii CCA-ului să monitorizeze, să fie mai atenți la ceea ce transmit posturile de televiziune, iar membrii se pot autosesiza, dacă instituția nu are voință.”
La solicitarea unei reacții din partea Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Iurie Colesnic, unul dintre membrii CCA spune că instituția pe care o reprezintă „intervine cu sancțiuni întruna”, doar că acestea nu-și fac efectul, mai recunoaște el:
Iurie Colesnic: „Noi aplicăm sancțiuni întruna dar de la asta foarte puțin se modifică situația, de aceea eu cred că ar fi bine ca să se lucreze cu tagma jurnaliștilor. În momentul în care oamenii lucrează pur și simplu la comanda stăpânilor evident că orice încercare de a penaliza va avea un efect foarte local.”
Europa Liberă: Pentru un efect mai global ajungem la proprietar?
Iurie Colesnic: „Nu, proprietarul o să fie întotdeauna dar trebuie să dispară omul care execută comanda.”
Europa Liberă: La reporteri vă referiți?
Iurie Colesnic: „Absolut.”
Europa Liberă: Dar autoritățile sunt neputincioase în fața acestui fenomen?
Iurie Colesnic: „Nu, autoritățile o să modifice Codul Audiovizual, o să fie alte penalizări mult mai dure, dar eu vă spun că nu pedeapsa îndreaptă omul, dar conștiința.”
CCA a fost criticat în mai multe rânduri de experți media, ei consideră că instituția care monitorizează și reglementează domeniul audiovizual ar trebui să intervină mai hotărât când sunt constatate cazuri de abateri în presă.
În primele trei luni ale anului 2017 CCA-ul a aplicat 15 sancțiuni, dintre care 13 au fost avertizări publice. Și la acest capitol, mai mulți experți media constată necesitatea aplicării unor taxări mai dure în speranța că și rezultatele vor fi pe măsură. La o nouă versiune a Codului Audiovizual se lucrează însă de mai mulți ani, iar varianta la care s-a ajuns până astăzi nu pare să întrunească consensul tuturor părților implicate. Unul dintre reproșuri ar fi că noile prevederi ar favoriza mai multe posturi de televiziune deținute de politicieni.
Raportul CJI a mai scos la iveală și tendința unor instituții de presă de a folosi un limbaj discriminatoriu la adresa minorităților sexuale, în special în perioada organizării marșului solidarității „Fără Frică” de la sfârșitul lunii mai.
