Washingtonul nu aprobă ideea de acțiuni militare ucrainene în interiorul frontierelor Rusiei, cum a notat-o de îndată agenția de știri Reuters.
În acest timp, Putin e înspăimântat de contraofensiva ucraineană, scrie comentatorul militar Richard Kemp în Daily Telegraph, la Londra, contraofensivă care pare a fi deja în stadiile ei preliminare, de pregătire (“battlefield-shaping”). Putin, scrie The Telegraph, nu știe, cum nu știe nimeni dintre noi, când va fi lansată ofensiva, unde va lovi sau dacă va reuși. Ceea ce știe însă este că, dacă ucrainenii vor obține un succes semnificativ, propriile lui zile ar putea fi numărate, cu largi fisuri adâncindu-se deja în interiorul Kremlinului și între cei mai importanți acoliți ai săi.
Atacurile aeriene rusești asupra Kievului sunt o încercare permanentă de a submina moralul ucrainenilor. În schimb, se adeverește că ele în realitate l-au întărit, constată The Telegraph.
În schimb, vorbind în Estonia, ministrul britanic de externe James Cleverly nu a comentat incidentul de la Moscova, dar a spus că Ucraina are „dreptul de a lovi dincolo de granițele sale pentru a submina capacitatea Rusiei de a ataca în Ucraina”.
După violențe, NATO își întărește prezența în Kosovo
NATO a anunțat desfășurarea de 700 de militari suplimentari în Kosovo, după ciocnirile din ultimele zile care au făcut mai bine de 30 de răniți — unii aflați în stare gravă — printre militarii occidentali, 11 din Italia și 19 din Ungaria, dar și doi militari moldoveni din contingentul trupelor KFOR, conduse de NATO.
Militarii din forța de menținere a păcii care păzesc primăriile din nordul Kosovo au fost vizați luni de protestatari sârbi. Tensiunile au escaladat după ce primari etnici albanezi și-au preluat mandatul într-o regiune populată predominant de sârbi, care s-au abținut să voteze în ultimele alegeri.
Este rezultatul, cum o scrie Fabio Tonacci într-o analiză în La Repubblica, a douăzeci de ani de ură și înțelegeri trădate. «Ciocnirile de acest tip erau previzibile», estimează și Libération, în Franța.
„A trecut de altfel mai bine de un deceniu de când militari din KFOR au mai fost răniți în îndeplinirea datoriei lor”, remarcă La Repubblica.
Corriere della Sera vorbește despre „arsuri și fracturi cauzate militarilor de cocktail-uri Molotov”. Ministerul ungar al Apărării a declarat că printre răniții maghiari se numără șapte cu arsuri și leziuni grave.
În Polonia, legea asupra influenței ruse, un „coșmar” pentru democrație
În acest timp, UE se arată tot mai îngrijorată de evoluțiile din Polonia și Ungaria.
După un lung du-te-vino între Dieta poloneză și Senat (care o respinsese), și o serie de dezbateri aprinse, legea care înființează o comisie de anchetă privind influența Rusiei în Polonia între 2007 și 2022 va intra în vigoare miercuri 31 mai. Așa a decis președintele polonez, Andrzej Duda, „care a semnat „Lex Tusk” în interesul PiS” (Partidul Lege și Justiție, formațiunea conservatoare de dreapta aflată la putere), regretă săptămânalul liberal Polityka. Adăugând: „Este o zi neagră în istoria politică a Poloniei din 1989 încoace. Ar fi putut fi evitată dacă președintele ar fi respins proiectul de lege.”
Cunoscută mai popular sub denumirea de „Lex Tusk”, această lege ar putea într-adevăr să pună sub acuzare principala figură a opoziției poloneze, fostul prim-ministru Donald Tusk – aflat în cursa pentru alegerile legislative din toamna anului 2023 –, pentru că el ar fi acționat în urmă cu mulți ani “sub influența rusă”. Suficient pentru a-l îndepărta pe liderul Platformei Civice (PO) din orice funcţie ministerială timp de zece ani.
Falimentul „Vice News” expune limitele jurnalismului gratuit
Cotidianul francez Le Monde se oprește astăzi asupra cauzelor prăbușirii rețelei de site-uri de informații și analize Vice, până nu demult atât de prizate de tineri (inclusiv în limba română)
Grupul american, a cărui originalitate a liniei editoriale dăduse un mare impuls presei de tip nou, făcând-o pe cea tradițională să pară bătrânicioasă, s-a declarat în faliment pe 15 mai, după ce fusese evaluat la 5,7 miliarde de dolari în 2017, când a respins un potențial acord de peste 3 miliarde de dolari cu Disney. În cauză, dependența sa de piața de publicitate și o strategie de dezvoltare și extindere continuă excesivă.
Pornind de la o simplă revistă alternativă, lansată în Canada în 1994, fondatorii săi Shane Smith, Suroosh Alvi și Gavin McInnes s-au putut baza pe internet, la începutul anilor 2000, pentru a o transforma într-un brand multimedia. Vice s-a internaționalizat pentru a atinge 350 de milioane de oameni pe lună în 2020, datorită celor treizeci de birouri din întreaga lume și conținutului lor în douăzeci și cinci de limbi.
În încercarea de a-și redresa conturile, Vice a anunțat închiderea biroului său francez deja în luna februarie, după șaisprezece ani de prezență în Franța (inclusiv nouă ani cu un site web) și de atunci a făcut același lucru în Italia. În aprilie, Vice Media a concediat aproximativ 100 din cei 1.500 de angajați ai săi și a închis emisiunea TV principală, „Vice News Tonight”.
Capacitatea sa de a stârni emulație pe rețelele de socializare din primii ani s-a transformat rapid în dependență. În timp ce traficul de la Facebook era important pentru brand la începutul anilor 2010, motoarele de căutare au crescut în importanță și Vice nu a reușit să-și îmbunătățească sistemul de referențiere.
Este ceea ce estimează și The Guardian și anume că modificările aduse algoritmului de triere a știrilor al Facebook au afectat cifrele de vizionare.
„Astăzi, audiența care vine de pe Google are prioritate, aceasta favorizând știrile mai clasice și lăsând puțin loc pentru originalitate”, explică pentru Le Monde Michaël Szadkowski, director editorial al HuffPost France.
„Odată cu apariția Google, YouTube, Snapchat, TikTok, există tot mai multe platforme, iar Facebook și pierdut enorm importanța”, fiind acum o rețea socială din ce în ce mai puțin apreciată de tineri.