Cifrele sunt cuprinse în așa-numitul „pachet financiar” prezentat de executivul UE pe 30 iunie.
În termeni simpli, un pachet financiar reprezintă suma estimată a fondurilor UE pe care un potențial nou stat membru le-ar primi în cadrul Cadrului Financiar Multianual (CFM) – bugetul pe șapte ani al UE – împreună cu ajustările bugetare necesare pentru a permite aderarea acestuia. Acesta se încadrează în capitolul 33 (Dispoziții financiare și bugetare) al negocierilor de aderare la UE.
Potrivit explicației apărute în New Union Post - una din publicațiile specializate în treburile interne ale UE - pachetul prezintă modul în care ar fi redistribuit bugetul UE odată cu aderarea unui nou stat membru la Uniune.
Acesta estimează fondurile pe care statul membru aderent le-ar primi în cadrul fiecărui domeniu de politică – precum politica de coeziune, politica agricolă comună (PAC), politicile interne și cheltuielile administrative – precum și contribuția țării respective la bugetul UE. Luate împreună, aceste elemente determină impactul bugetar global al extinderii atât pentru statele membre existente, cât și pentru noul membru.
Țară cu doar ceva mai mult de 600.000 de locuitori, Muntenegru vrea să adere la UE la 1 ianuarie 2028 și este considerat - tocmai datorită dimensiunilor mici - ușor de integrat în blocul cu aproape jumătate de miliard de locuitori.
Negocierile de aderare ale Muntenegrului intră pe ultima sută de metri - dar ratificarea eventualei aderări va lua ceva timp - de unde și obiectivul 2028 pe care și l-a propus Podgorica.
Ce se întâmplă cu candidatura Moldovei?
Summitul de vară al UE, din iunie, a fost un duș rece pentru ambițiile Moldovei și Ucrainei. Ele au deschis la 15 iunie primul cluster al negocierilor, „fundamentalele” și sperau ca repede de tot, „până la vacanța de vară”, să le deschidă pe toate șase.
Doar că Ungaria, chiar dacă are un nou guvern, mai pro-european, s-a opus unei asemenea agende ambițioase, care are nevoie de aprobarea tuturor statelor membre ca să devină realitate.
„Încă nu s-a uscat cerneala pe primul cluster”, a observat, ironic, premierul de la Budapesta, Peter Magyar, care s-a mândrit că a scos din declarația summitului prevederea ca negocierile cu Ucraina (și Moldova, implicit) să se facă „cât mai curând posibil”.
După câteva zile, la summitul Moldova-UE de la Bruxelles, președinta Maia Sandu a avertizat că actuala conjunctură favorabilă aderării țării sale ar putea să nu dureze la nesfârșit, îndemnând blocul să nu rateze ocazia.
În replică, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat că negocierile vor progresa „după merit”, în cea mai clară sugestie de până acum că decuplarea Moldovei de Ucraina, chiar dacă irită Kievul, nu ar fi cu totul imposibilă.
În prezent, se crede că Ucraina și Moldova vor mai deschide vara aceasta încă două clustere, nu cinci, cum sperau: cel referitor la politica externă și cel dedicat pieței interne.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te