Linkuri accesibilitate

Natalia Gavriliţă: Ne așteaptă vremuri grele, „acțiunile guvernului trebuie să fie hotărâte, rapide, luate la timp”


Natalia Gavriliță în studioul Europei Libere

Fosta ministră a finanţelor, Natalia Gavriliţă, sugerează guvernului de la Chişinău să ia urgent măsuri, măcar după exemplul altor state, pentru evitarea unui lanţ de falimente de întreprinderi şi pierderi de locuri de muncă ce ar putea urma crizei legate de coronavirus.

Printre acestea, Natalia Gavriliţă menţionează nevoia ca guvernul să acopere parţial cheltuielile pentru şomajul tehnic la care au recurs companiile pe fundal de luptă cu răspândirea epidemiei, şi punerea la dispoziţia companiilor de resurse ieftine. „E tot atât de important pentru viitor să ne gândim şi la economie, cât timp ne ocupăm de diminuarea efectelor asupra sănătăţii”, spune ex-ministra într-un interviu la Europa Liberă. Un îndemn al ei se referă şi la nevoia ca guvernul să înceapă urgent să caute resurse în exterior pentru sprijinul economiei.

Interviu cu Natalia Gavrilița
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:18 0:00
Link direct

Natalia Gavriliță: „Se pare că autoritățile noastre nu înțeleg până la capăt gravitatea problemei și cât de tare ne va afecta. Băncile internaționale deja fac previziuni care arată că țări cu economii dezvoltate vor intra în descreștere economică, în recesiune, una poate chiar mai gravă decât în 2009. În special, pentru noi e importantă Germania care prevede că va descrește cu 4-5% în 2020, iar producția industrială cu până la 10%. Evident că vor fi afectate remitențele, comerțul internațional, deci ne putem aștepta și la o criză economică profundă și în Moldova. Măsurile economice pe care le-a anunțat guvernul sau Comisia pentru situații excepționale pe 18 martie sunt un prim pas, dar sunt niște măsuri cosmetice care arată o presupunere că este o situație temporară, că problemele sunt de ordin mai mult logistic, pentru că, de exemplu, eu una nu-mi dau seama cum moratoriu pe controale pentru companii care se vor confrunta cu lipsă de venituri le ajută pe aceste companii. Deci, ceea de ce este nevoie, în primul rând, pași foarte fermi din partea Băncii Naționale a Moldovei pentru a reglementa politica monetară și, pe de o parte, pentru a monitoriza stabilitatea pieței financiare și, pe de altă parte, pentru a elibera lichidități ca să fie disponibile și pentru agenții economici, și pentru a finanța guvernul prin valori mobiliare de stat. Aici avem o noutate bună că sistemul bancar este sănătos, abia în martie s-a terminat programul cu Fondul Monetar Internațional, care anume a avut drept obiectiv reformarea sectorului bancar și este un sistem care are deocamdată lichidități și avem niște rezerve interne.

Pe lângă aceasta, șeful Misiunii Fondului Monetar Internațional a spus că fondul va pune la dispoziția țărilor fonduri de urgență și guvernul trebuie să spună foarte clar dacă s-a adresat la acești parteneri pentru finanțare și care sunt pașii de mai departe pentru ca să readucă încrederea agenților economici în ziua de mâine, dar cel mai important e că toate țările, chiar și țările din regiune vin cu foarte importante măsuri fiscale. Deci, sunt eforturi pentru a injecta lichidități în agenți economici și în gospodării casnice. De exemplu, cel mai important lucru este să menținem locurile de muncă, pentru ca și familiile să aibă venituri, și agenții economici să aibă flexibilitate să-și revadă activitățile. Și aici este nevoie, în primul rând, guvernul să facă un angajament să acopere șomajul tehnic sau să continue să plătească o perioadă; majoritatea țărilor au stabilit inițial perioada de trei luni, deci în această perioadă guvernul să plătească 75 sau 60%, adică o proporție din salariul angajaților și să nu pună asta pe umerii angajatorilor. În al doilea rând, guvernul urgent trebuie să pună la dispoziția agenților economici bani ieftin, în primul rând să crească fondul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii, în al doilea rând să ofere o linie de creditare pentru agenții economici la dobândă 0.

Este timpul pentru a ajuta pensionarii cu venituri mici și a le da ajutor unic câte 1.000 de lei

Pentru aceasta există rezerve în directoratul liniei de credit și să vadă modalități de a pune la dispoziția cetățenilor credite mici de consumator fără dobândă sau fără penalitate, iar pentru a mări veniturile gospodăriilor casnice sau a familiilor sunt mai multe acțiuni care pot fi și trebuie întreprinse. În primul rând, trebuie să ne gândim la personalul medical, să le oferim un spor în aceste vremuri grele și să arătăm solidaritatea și recunoștința noastră pentru lucrul pe care îl fac. În al doilea rând, noi avem un program de asistență socială care este deschis, care poate fi implementat și putem ridica plafonul astfel ca mai multe familii să beneficieze de ajutorul social. În al treilea rând, guvernul trebuie nu doar să se asigure că nu vor fi penalități sau nu vor fi deconectate persoanele pentru neplata facturilor, dar chiar și să acopere costul facturilor pentru familii, din nou, pentru o anumită perioadă, până la un anumit plafon. Și în sfârșit, anume acum este timpul pentru a ajuta pensionarii cu venituri mici și a le da ajutor unic câte 1.000 de lei sau chiar și mai mult dacă își poate permite și are suficientă finanțare guvernul.

Și aici este foarte important de reținut principiul că nu este vorba doar de măsuri imediate pentru a depăși aceste două săptămâni, este vorba despre injectarea masivă a lichidităților sau a fondurilor, a banilor în economie prin intermediul agenților economici ca ei să-și continue activitatea și prin intermediul gospodăriilor casnice ca să existe cerere pentru bunurile și serviciile oferite de agenții economici astfel ca să diminuăm contractarea economiei. Pe noi ne așteaptă vremuri destul de grele, aceasta coincide cu vremuri grele și pentru partenerii noștri economici și țările în care avem mulți migranți, de aceea acțiunile guvernului trebuie să fie hotărâte, rapide, luate la timp și urgent este nevoie de adresare la finanțatori, și urgent este nevoie de anunțarea acestor acțiuni pentru ca...”

Europa Liberă: Din ce se poate vedea, tactica guvernului e „stați să oprim mai întâi epidemia și după asta ne gândim la celelalte”.

Este important pentru viitorul nostru să ne asigurăm că sunt diminuate consecințele economice ale crizei

Natalia Gavriliță: „Aceasta este o tactică greșită, pentru că orice acțiuni care vor veni mai apoi, vor veni prea târziu pentru a opri lanțul de falimentări și pentru a restabili locurile de muncă ale angajaților. Deci, există Ministerul Sănătății și tot sistemul medical care se ocupă de managementul pandemiei și efectelor în sănătate, dar eu nu înțeleg ce fac celelalte ministere, pentru că dacă ne uităm pe site-ul Ministerului de Externe sau al Ministerului Agriculturii, sau al Ministerului Finanțelor este greu ca cetățean să am încredere că aceste ministere se gândesc la domeniile lor. Înțeleg că este o perioadă grea, este foarte multă incertitudine, nu cunoaștem pe deplin toate efectele acestei crize, însă noi vedem cât de repede acționează toate țările, nu doar cele dezvoltate, dar și din regiune, Ucraina deja a adoptat măsuri, Rusia astăzi a anunțat un pachet fiscal de 4 miliarde de dolari și toate țările – Bulgaria, Italia, Franța etc. – urgent se ocupă de economie, pentru că este tot atât de important pentru viitorul nostru să ne asigurăm că sunt diminuate consecințele economice ale crizei cât ne ocupăm de diminuarea efectelor de sănătate.”

Europa Liberă: V-aș propune în continuare să încercăm să intuim de ce, în timp ce țările lumii se ocupă de economie, guvernul parcă ezită și una din presupuneri ar putea rezulta din acțiunile sau planurile pe care le avea guvernul până a început această nebunie. Și dacă ne uităm la aceste planuri, guvernul voia să pornească proiecte de infrastructură, să repare drumuri, să transforme țara în șantier; doi - voia ca Banca Națională să recupereze sau să se împartă cu o parte din venituri ca să nu fie atât de mare povara miliardului sau „legii miliardului furat”. Am putea deduce de aici că guvernul ezită, pentru că nu vrea nici să renunțe la planurile pe care le avea, dar nici nu știe cum poate îmbina și acele planuri, și acum măsurile urgente pe care trebuie să le ia?

Natalia Gavriliță: „Cea mai mare problemă a guvernului la momentul actual este finanțarea activităților planificate și finanțarea oricăror activități pe care intenționează să le facă pe viitor. Aici guvernul, din păcate, pentru populație, pentru cetățeni plătește pentru iresponsabilitatea cu care a planificat înainte de criză. Ne amintim că bugetul planificat a fost cu un deficit de 7,5 miliarde de lei care avea finanțare șubredă, deci cred că toți vom fi de acord că acum nu este cel mai potrivit moment să transformăm țara în șantier și toate resursele trebuie reorientate pentru depășirea consecințelor de sănătate și consecințelor economice și sociale ale acestei crize. De aceea așteptăm cu nerăbdare unde sunt acele 200 de milioane de dolari din partea Rusiei promise să vină în buget și guvernul trebuie urgent să caute finanțare în altă parte. Vedeți că guvernul înainte de criză a fost foarte rapid să blameze partenerii externi și să izoleze țara și acum când nu mai sunt resurse interne, pentru că nu mai poți impozita agenții economici, dimpotrivă trebuie să-i subsidiezi, iată acum am ajuns că această izolare ne costă. Și eu sunt sigură că partenerii externi vor trece peste asta și sunt gata să ne ajute, în același timp, guvernul trebuie să arate foarte clar că are nevoie de această finanțare, foarte clar care sunt planurile, care este pachetul fiscal pe care îl propune, cum asigură că acești bani vor fi cheltuiți responsabil și să comunice despre asta cetățenilor și agenților economici, pentru că percepția și încrederea în ziua de mâine atât a populației, cât și a agenților economici are o importanță enormă pentru felul în care se vor comporta acești actori.”

Europa Liberă: Aveți o explicație de ce nu arată interes pentru fonduri măcar în raport cu FMI cu care, iată, a încheiat cu succes un program, deci ar putea să bată la această ușă?

Natalia Gavriliță: „Eu sunt sigură că guvernul discută cu Fondul Monetar Internațional și aș încuraja chiar și miniștrii de ramură, deci, ministrul finanțelor, dl Pușcuță, să iasă și să explice cetățenilor acțiunile și deciziile pe care le ia Ministerul Finanțelor pentru ca să știe lumea când ne putem aștepta ca această finanțare să vină în țară, care vor fi condițiile. Eu sunt sigură că nu vor fi condiții dure, pentru că toată lumea își dă seama că este o perioadă de criză. Eu cred că condițiile vor fi doar în privința utilizării fondurilor pentru destinație. Asta înseamnă că nu trebuie utilizate fondurile în scopuri electorale, ci în scopul îmbunătății vieții cetățenilor și a agenților economici.”

Europa Liberă: Din ce alte părți ar putea aștepta suport guvernul dacă, firește, va face eforturi?

Guvernul trebuie să arate prin acțiunile sale că a înțeles gravitatea problemei

Natalia Gavriliță: „Sunt mai multe organizații, în special, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, care deja au anunțat disponibilitatea unor linii de creditare mari pentru țările în dezvoltare și ați făcut și Dvs. un interviu cu șeful misiunii FMI, Ruben Atoyan, care a vorbit despre circa 100 de milioane de dolari. Sunt sigură că ar exista resurse și din partea Băncii Mondiale care ar putea veni ca și suport direct bugetului, evident, Uniunea Europeană este un partener foarte important și guvernul trebuie să arate prin acțiunile sale că cu adevărat a înțeles gravitatea problemei și a înțeles că trebuie să lase la o parte politica și să înceapă programe specifice pentru a ajutora cetățenii aflați în dificultate.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG