Ministrul moldovean de finanțe Natalia Gavriliţa susţine că următoarea tranșă, cea de-a patra, din asistenţa FMI pentru Republica Moldova va fi mai mare decât cea prevăzută de acord. „Ne bucurăm că am putut negocia ca 70 % din suma restantă în cadrul asistenţei FMI să fie accesată acum, după această revizuire, şi în acest fel putem accesa cea mai mare parte a sumei anul acesta, chiar dacă prelungim programul pentru anul viitor”, a declarat Natalia Gavriliţa pentru Radio Europa Liberă miercuri, la încheierea negocierilor cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie.
Natalia Gavriliță: „Noi am pornit din start cu ideea să prelungim programul, pentru că programul urma să expire la începutul lunii noiembrie și asta nu ne permitea suficient timp pentru accesarea tuturor tranșelor din asistența oferită de Uniunea Europeană și un program cu Fondul Monetar Internațional este o precondiție pentru accesarea acestor mijloace, de aceea noi am considerat de la bun început că prelungirea programului cu FMI este necesară. Ne bucurăm însă că am putut negocia cu ei ca 70% din suma totală rămasă în cadrul acestei asistențe să fie accesată acum, după această revizuire a programului, și în așa fel putem accesa cea mai mare parte a sumei anul acesta, chiar dacă prelungim programul pentru anul viitor.”
Europa Liberă: Deci, va fi o tranșă mai mare, așa să înțeleg?
Natalia Gavriliță: „Da.”
Europa Liberă: Vreau să vă întreb, întâi de toate, dacă a existat vreun risc să nu reușiți să vă înțelegeți?
Natalia Gavriliță: „Evident că întotdeauna există un risc ca să nu cădem de acord asupra unor măsuri pe care trebuie să le implementeze Guvernul pentru accesarea resurselor din partea Fondului Monetar Internațional. Aceste riscuri în special erau legate de obținerea unui acord pe măsurile fiscale, care trebuie implementate atât imediat, la rectificarea bugetului pentru 2019, cât și pentru mobilizarea resurselor pentru anul următor. Și aici vorbim despre măsuri cum ar fi măsurile discutate astăzi în cadrul ședinței Guvernului cu eliminarea regimului de duty-free pentru produsele petroliere sau sporirea veniturilor prin accizarea produselor de tutun.”
Europa Liberă: Într-un comunicat al FMI, emis astăzi, se spune că Guvernul și-a asumat corectarea derapajelor, urmare a amnistiei fiscale și a acelei reforme fiscale din 2018. Ce ați putea preciza pentru noi, ce anume trebuie să corectați?
Natalia Gavriliță: „Este vorba de o corecție. Noi am avut de balansat, pe de o parte, crearea unui mediu predictibil pentru angajați și angajatori, deci politica fiscală nu este bine de schimbat la mijloc de an. În același timp, trebuia să ne
Nu vom merge cu schimbări majore în politica fiscală care deja este adoptată, dar vom aduce anumite corectări
gândim la anumite măsuri sau politici care ne-ar asigura un venit potrivit pentru menținerea salariilor și plata lor la timp. Nu vom merge cu schimbări majore în politica fiscală care deja este adoptată, dar vom aduce anumite corectări, pentru a ne asigura că persoanele cu venituri înalte plătesc contribuții mai mari la bugetul național. Noi vom veni cu anumite modificări la buget și la Codul Fiscal până la sfârșitul lunii iulie, care vor conține anumite corectări. Să vă dau poate doar un exemplu: atunci când vorbim despre scutirea personală, vom asigura că această scutire personală nu se aplică oamenilor bogați și în așa fel se întoarce un element de progresivitate în impozitarea persoanelor.”
Europa Liberă: Șeful misiunii în conferința de presă din partea FMI zicea că, apropo de decizia Bordului FMI, asta va depinde de trei lucruri: prelungirea reformelor bancare, lucruri legate de returnarea miliardului furat din bănci și stabilitatea prețurilor. V-aș întreba despre prelungirea reformelor bancare: ce anume v-ați asumat în sensul acesta?
Natalia Gavriliță: „Este vorba despre transparentizarea proprietarilor în sistemul bancar în Republica Moldova, ca să fie respectate regulile pentru transparentizarea proprietăților băncilor.”
Europa Liberă: Apropo despre guvernatorul Băncii Naționale, acum pe fundalul acesta când toată lumea fie își dă demisia, fie sunt demiși, adică oameni, persoane-cheie din instituții care au fost puși acolo pe timpul vechii guvernări, despre Armașu, rămâne la BNM?
Natalia Gavriliță: „Aceasta este o întrebare pe care vă încurajez s-o adresați dlui Armașu, dar pot să vă spun că Guvernul este hotărât să respecte independența instituțională a Băncii Naționale și orice decizie în acest sens va fi în conformitate cu acest obiectiv.”
Europa Liberă: La returnarea miliardului la fel șeful misiunii zicea că s-a discutat cu Guvernul ce se poate face și de ce ajutor internațional ar putea beneficia autoritățile de la Chișinău. Aveți vreun detaliu să ne comunicați în sensul acesta?
Natalia Gavriliță: „Pot să vă spun că avem o aliniere foarte bună între obiectivele Guvernului și obiectivele programului cu Fondul Monetar Internațional și avem un angajament foarte puternic pentru a investiga furtul miliardului și a încerca și a recupera bunurile pentru a fi vărsate în bugetul în bugetul de stat. Pentru aceasta, deci, în primul rând, ne vom adresa jurisdicțiilor străine ca să ne ajute în investigații și vom evalua care ar fi modalitățile cost-eficiente pentru creșterea capacităților organelor de drept din Republica Moldova, pentru a avea succes în această investigare și urmărirea civilă în procese civile și penale a celor care au comis frauda bancară. După cum cunoașteți, dna prim-ministră a anunțat deja că va fi creat un oficiu sub auspiciul oficiului primului ministru. Deci, acest organ va coordona acțiunile Guvernului pentru recuperarea banilor din frauda bancară.”
Europa Liberă: Președintele Igor Dodon a făcut și el astăzi niște declarații legate de înțelegerea la care s-a ajuns cu FMI și dl președinte spune că de decizia Bordului FMI depinde reluarea finanțării sau obținerea unui suport internațional în valoare de trei miliarde de lei. Ați putea să ne ajutați să descifrăm această sumă?
Natalia Gavriliță: „În primul rând, este vorba despre un miliard 300 de milioane de lei, care urmează să vină din suportul bugetar acordat de Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Se aud tot mai multe voci care spun că există foarte mari dezechilibre în buget legate și de cele două lucruri despre care vorbeam anterior: amnistie fiscală, reformă fiscală, dar și de proiecte sociale văzute de unii ca electorale, care au fost puse pe rol de vechea guvernare. Vreau să ne spuneți Dvs. cum stau lucrurile.
Natalia Gavriliță: „Cu siguranță, Legea salarizării care era o lege necesară a fost adoptată în grabă și cu scop electoral. Mai mult ca atât, ideile care au fost pregătite de Ministerul Finanțelor au fost modificate și schimbate în Parlament, astfel că legea care a ieșit din Parlament avea o altă arhitectură decât cea intenționată de colegii de la Ministerul Finanțelor. Deja vedem în anul acesta că avem cheltuieli de personal sau această lege ne costă cu un miliard de lei mai mult decât a fost planificat în buget și suntem în poziția în care trebuie să transferăm în bugetele administrației publice locale o sumă semnificativă pentru a acoperi cheltuielile lor de personal, care nu au fost planificate în bugete la
Trebuie să ne gândim care sunt pentru anul 2020 acele măsuri de mobilizare a veniturilor care ne-ar permite să menținem un nivel mărit de cheltuieli de personal
sfârșitul anului trecut și de aceea în bugetul rectificat vom avea redistribuiri între componentele bugetului public național destul de semnificative, pentru a corecta unele din aceste dezechilibre. Mai mult ca atât, trebuie să ne gândim care sunt pentru anul 2020 acele măsuri de mobilizare a veniturilor care ne-ar permite să menținem un nivel mărit de cheltuieli de personal, pentru că oricum trebuie să fim atenți, să continuăm să investim și în proiecte de infrastructură, să avem cheltuieli de investiții capitale suficiente pentru a crea o bază solidă pentru dezvoltarea economică pe viitor.”
Europa Liberă: Și rectificarea se va produce în august, așa înțeleg?
Natalia Gavriliță: „Da, vom merge în Parlament cu prima lectură la sfârșitul lui iulie și vom avea o sesiune extraordinară a Parlamentului la mijlocul lui august pentru a trece la rectificarea bugetului în a doua lectură.”
