Imediat după confirmarea victoriei lui Biden, experții și politologii și-au pus de îndată întrebarea ce va însemna Biden pentru Europa și pentru NATO. E limpede că în chestiunea multor teme cheie, de la China și Rusia la modificările climatice, viitorul președinte american va restaura relațiile transatlantice.
După patru ani de certuri permanente, critici și ostilitate pe față, Europa și NATO pot să respire cu ușurare. În Joe Biden, un atlantist de-o viață, care întreține legături strânse cu toți liderii importanți ai Europei, inclusiv cu Angela Merkel, Europa regăsește la Casa Albă un aliat atât de bun, de parcă ar fi unul de-al său.
Astfel, toți comentatorii estimează că Biden va reintroduce SUA în Acordul de la Paris asupra climei pe care Trump îl părăsise. La fel, o resetare a relațiilor NATO cu Rusia, puse la grea încercare după acuzațiile aduse recent Moscovei de folosire a unei substanțe interzise împotriva dizidentului Aleksei Navalnîi. De altfel, forțe ale NATO se antrenează chiar în acest moment, și până pe 20 octombrie, în Cehia, împotriva unor potențiale amenințări biochimice.
Dar, desigur, Biden nu va schimba totul. De pildă, în privința NATO „2% rămâne 2%”, altfel zis țările europene își vor menține angajamentul de a cheltui acest procent din PIB pe apărare, chiar dacă Biden riscă să fie mai puțin răutăcios pe față decât Trump cu țări precum Germania care nu ating acest obiectiv.
Biden și Afganistanul
Vine apoi prezența militară în Afganistan. După două mandate alături de Obama, Joe Biden cunoaște foarte bine Afganistanul. E de prevăzut că el va evita acolo să anunțe măsuri impulsive ca ale lui Trump și că va căuta să repare efectul produs de decizia acestuia de a retrage militarii SUA fără a-și fi anunțat consilierii și conducerea Pentagonului, ba chiar în ciuda sfaturilor acestora. Decizia lui Trump de a retrage militarii în vreme ce Talibanii negociază cu guvernul de la Kabul a slăbit poziția acestuia din urmă și a aruncat incertitudine asupra întregului proces de pace.
Biden și NATO
Spre deosebire de Trump, Biden a spus în mod repetat că NATO sprijină prosperitatea SUA și securitatea continentului european.
In decembrie trecut, Comitetul pentru relațiile externe al Senatului, compus atât din republicani cât și din democrați, a adoptat o rezoluție bi-partizană prin care a blocat posibilitatea ca Trump să scoată SUA din NATO.
Întrucât Donald Trump a dat în mod repetat de înțeles că ar dori să scoată SUA din NATO, aleșii americani au intervenit pentru a-l împiedica să facă asta. Este vorba de un proiect de lege care afirmă sprijinul aleșilor pentru NATO și care, practic, interzice Washingtonului să părăsească Alianța Nord Atlantică.
Dar, cum spuneam, în alte privințe anumite măsuri ale lui Trump vor fi păstrate. Așa este cu angajamentul țărilor europene din NATO, luat în 2014, de a cheltui 2% din PIB pe apărare. În 2019, Germania, de pildă, a atins doar 1,3 la sută în cheltuielile cu apărarea, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm. Aici intervin însă tot soiul de neînțelegeri tehnice, mulți închipuindu-și că cei 2% din PIB pentru apărare ar fi fonduri destinate SUA, ca un soi de taxă.
Faptul că țările europene din NATO s-au angajat să-și ridice cheltuielile militare la 2% din PIB nu înseamnă însă că ele ar fi obligate prin asta de pildă să cumpere armament american, sau să verse acei bani Pentagonului. Cei 2% din PIB pe care trebuie să-i cheltuiască țările din NATO pentru apărare nu trebuie dați SUA, nu sunt o taxă de protecție, ci e vorba de un angajament securitar colectiv. Fiecare țară este liberă să cheltuiască cei 2% cum corespunde mai bine dispozitivului său militar. Chiar cumpărând armament francez, de pildă.
